Centrul de Studii de Drept European al Institutului de Cercetari Juridice al Academiei Române organizează în data de 3 februarie 2012, la Academia Română, Calea Victoriei nr. 125, ora 10 conferinţa

Arbitrajul de drept privat în context european

Program:

Lector univ. dr. Radu Bogdan Bobei, Introducere. Conţinutul convenţiei arbitrale

Lector univ. dr. Crenguța Leaua, Limba de desfășurare a arbitrajului

Dr. Ileana Smeureanu, Confidențialitatea în arbitrajul comercial internațional

Lector univ. dr. Cristina Florescu, Investirea instantei arbitrale

Dr. Despina Fruth Oprisan, Note privind conflictul de interese în arbitraj

Asist. univ. drd. Sandra Dinescu, Incidenţa trimiterii preliminare în materia arbitrajului

Dr. Cosmin Vasile, Hotararile CJUE – izvoare ale arbitrajului comercial international

Prof. univ. dr. Grigore Florescu, Scurte consideraţii referitoare la „arbitri”

Lansarea lucrărilor semnate de

Cristina Florescu, Arbitrajul comercial. Convenţia arbitrală şi tribunalul arbitral, Editura Universul Juridic, 2011 şi

Ileana M. Smeureanu, Confidentiality in International Commercial Arbitration, Wolters Kluwer International, 2011

Moderator prof. univ. dr. Mihai Sandru.

Cu această ocazie a fost lansat site-ul www.romanianarbitration.ro – ca o platforma de discutii şi dezbaterii privind „Arbitrajul în România în context european”.

CSDE vă mulţumeşte pentru retransmiterea acestei invitaţii către toate persoanele interesate. Nu se percepe taxă de participare. Locurile sunt limitate, înscrierea participanţilor realizându-se în ordinea cronologică a confirmarilor, prin e-mail (mihai.sandru@csde.ro).

Parteneri: Wolters Kluwer International; Oxford University Press; Revista Română de Drept European, JurisclasorCEDO, Revista Forumul Judecătorilor, Editura Universul Juridic, Editura Universitară, Revista „Dreptul” – Uniunea Juriştilor din România; Editura C.H.Beck, SSJ.

Parteneri media: ujmag.ro, JURIDICE.ro, infolegal.ro, caleaeuropeana.ro, Curierul Judiciar.

Alte informatii: durata 3 h.

Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetări Juridice din cadrul Academiei Române, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Magistraţilor Europeni pentru Drepturile Omului (AMEDO) şi Editura Universitară organizează, în seria „Cultura dreptului european”, la data de 15 martie 2012, ora 14, la sediul Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125

Conferinţa internaţională

„Răspunderea magistraţilor în lumina evoluţiilor recente de la nivel european şi naţional”

International Conference „Liability of judges in the light of recent developments at European and national level”

Mihai Sandru, foto Agerpres, George Calin – AGERPRES

***

Participanti la conferinta, foto Agerpres, George Calin – AGERPRES

Pornind de la o recentă cauză a Curţii de Justiţie, C-379/10 – Comisia/Italia, în care s-a arătat că excluderea sau limitarea la cazurile de dol sau de culpă gravă a răspunderii statului este contrară principiului general al  răspunderii statelor membre pentru încălcarea dreptului Uniunii de către o instanţă de ultim grad, vom analiza starea actuală a dreptului naţional în contextul internaţional al jurisprundeţei instanţelor europene (Curtea de Justiţie a Uniunii Europene şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului).

Cu această ocazie va fi lansat volumul Hotărârile CEDO în cauzele împotriva României – 2011. Analiză, consecinţe, autorităţi potenţial responsabile, Editura Universitara, 2012.

Inregistrarea participantilor. CSDE vă mulţumeşte pentru retransmiterea acestei invitaţii către toate persoanele interesate. Nu se percepe taxă de participare. Locurile sunt limitate, înscrierea participanţilor realizându-se în ordinea cronologică a confirmarilor, prin e-mail (mihai.sandru@csde.ro).

Alte informatii: durata 3 ore.

Pana la data de 10 martie 2012 sunt asteptate contributii stiintifice. Organizatorii urmeaza sa editeze un volum al conferintei, in limita materialelor trimise.

Reflectari in presa despre eveniment: AGERPRES, Fin.ro.

Comitetul stiintific si organizatoric:
Prof.univ.dr. Mihai Sandru, Institutul de Cercetari Juridice
jud. Dragos Calin, Curtea de Apel Bucuresti
jud. Ionut Militaru, Tribunalul Bucuresti
drd. Vasile Muscalu, director, editura Universitara.

Partener principal: Editura Universitară

Parteneri: Wolters Kluwer International; Oxford University Press; Revista Română de Drept European, JurisclasorCEDO, Revista Forumul Judecătorilor, Editura Universul Juridic,  Revista „Dreptul” – Uniunea Juriştilor din România; Editura C.H.Beck, SSJ.

Parteneri media: JURIDICE.ro, infolegal.ro, caleaeuropeana.ro, Curierul Judiciar.

AGENDA CONFERINŢEI

„Răspunderea magistraţilor în lumina evoluţiilor

recente de la nivel european şi naţional”

Academia Română, 15 martie 2012

Moderator: dl. prof. univ. dr. Mihai Şandru, Academia Română14.05 – 14.20Excluderea sau limitarea la cazurile de dol sau de culpă gravă a răspunderii statului este contrară principiului general al răspunderii statelor membre pentru încălcarea dreptului Uniunii Europene?

dl. prof. univ. dr. Mihai Şandru, Academia Română14.20 – 14.35Răspunderea magistraţilor în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene

dl. Răzvan Horațiu Radu, procuror detaşat Agentul Guvernamental al României la CJUE14.35 – 14.55Autorităţile potenţial responsabile pentru condamnările suferite de România în anul 2011 – prezentare generală

dl. Dragoş Călin, judecător, Curtea de Apel Bucureşti14.55 – 15.10Analiza statistică a hotărârilor de condamnare pronunţate în cauzele împotriva României în perioada 1994-2011. Baza de date JurisClasor CEDO (www.hotararicedo.ro)

dl. Ionuţ Militaru, judecător, Tribunalul Bucureşti 15.10 – 15.20Pauză de cafea15.20 –

15.35Apărările formulate de state. Dificultăţile întâmpinate în cauzele împotriva României

d-na Irina Cambrea, judecător detaşat Agentul Guvernamental al României la CEDO15.35 –

15.55Răspunderea magistraţilor în Germania. Exemple de bune practici. Situația din România

dl. dr. Dieter Schlafen,judecător, Curtea de Apel Köln15.55 –

16.10Răspunderea disciplinară a magistraților pentru încălcarea cu rea-credință sau gravă neglijență a normelor de drept material și procedural

d-na Tamara Manea, procuror, Inspecția Judiciară16.10 -16.30Dezbateri

Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetări Juridice din cadrul Academiei Române şi Asociaţia Forumul Judecătorilor din România organizează, în seria „Cultura dreptului european”, la data de 27 februarie 2012, ora 14, la sediul Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125

Dezbaterea

„Instituţia Ombudsmanului: justiţie alternativă?”

Foto Agerpres, Alex Tudor

Pornind de la o lucrare publicată la de către Bogdana Neamţu şi Dacian Cosmin Dragoş („Instituţia Ombudsmanului: justiţie alternativă?” ), dezbaterea va reuni specialişti în domeniu care vor discuta rolul instituţiei Ombudsmanului în România şi Uniunea Europeană.

Odată cu apariţia instituţiei Ombudsmanului, acum mai bine de 200 de ani,  această instituţie a cunoscut o     proliferare semnificativă (se estimează că în 2004, 120 de ţări adoptaseră acest model). Instituţia poate să îmbrace numeroase forme, toate având în comun scopul lor de a contribui la realizarea unui echilibru în exercitarea puterii statului/ administraţiei publice în raport cu cetăţenii/ sfera privată. În ciuda acestei acceptari generale, natura şi rolul instituţiei Ombudsmanului sunt încă neclare. Instituţia nu se integrează foarte bine în doctrina clasică a separaţiei puterilor în stat, iar limitele intervenţiei Ombudsmanului se află la graniţa dintre politic şi juridic. De asemenea, eficienţa instituţiei atât din perspectiva cetăţenilor cât şi a co-existenţei cu celelalte instituţii nu este studiată aproape deloc. Poate fi instituţia Ombudsmanului înţeleasă ca un mecanism complementar sistemului de checks and balances specific statului de drept? Care este natura recomandarilor Ombudsmanului şi cum sunt ele percepute? Care este relaţia dintre Parlament şi Ombudsman? Ce face parlamentul în mod concret cu raportul elaborat de  Ombudsman? Cum funcţionează relaţia dintre alte instituţii (administrative) şi Ombudsman? Care sunt canalele inter-instituţionale utilizate? Există o cooperare sau transfer de informaţii între instanţele de judecată şi instituţia Ombudsmanului? În ce măsură a contribuit instituţia Ombudsmanului la crearea unei culturi cu privire la o bună guvernare în acele ţări unde ea a lipsit în trecut?

În prezenţa autorilor, va fi lansat volumul menţionat, publicat de către Editura C. H. Beck.

Conf.univ. Dacian Dragos, Foto Agerpres, Alex Tudor

Mihai Sandru, Foto Agerpres, Alex Tudor

CSDE vă mulţumeşte pentru retransmiterea acestei invitaţii către toate persoanele interesate. Nu se percepe taxă de participare. Locurile sunt limitate, înscrierea participanţilor realizându-se în ordinea cronologică a confirmarilor, prin e-mail (mihai.sandru@csde.ro).

Parteneri: Editura C.H.Beck, Revista Română de Drept European, JurisclasorCEDO, Revista Forumul Judecătorilor, Editura Universitară, Revista „Dreptul” – Uniunea Juriştilor din România, SSJ.

Parteneri media: JURIDICE.ro, infolegal.ro, caleaeuropeana.ro, Curierul Judiciar.

Agerpres – volumul „Institutia Ombudsmanului…”; Erzsebet Dane, adjunct al Avocatului Poporului [foto 2];

Alte informatii: durata 2 ore.

27.02 – Debate „The ombudsman: An alternative to justice?”

Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetări Juridice din cadrul Academiei Române organizează la data de 7 iunie 2011, ora 14, la sediul Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125

Conferinţa

„Proprietatea industrială şi concurenţa comercială în dreptul UE”

Conferinţa va fi susţinută de către Dr. iur. Anca Daniela Chiriţă, Europa-Institut, Saarland University, Germania.

Evoluţii recente în materia dreptului european al concurenţei au fost marcate de interpretări controversate privind vânzările legate ale noilor technologii precum în cazul Microsoft, dar şi de alte investigaţii precum Google sau IBM care aduc în discuţie elemente de dreptul proprietăţii industriale precum patente sau mărci înregistrate şi contextul cel mai potrivit şi anume concurenţa neloială.

Problema de fond este lipsa armonizării legislative în domeniul concurenţei neloiale precum şi a legislaţiei primare în domeniu. Deşi prevederile din Tratat nu fac referire la elemente ale unui abuz sau la exploatarea unei drept imaterial, jurisprudenţa recentă prezintă tendinţe contradictorii în a interveni în cazuri specifice din sectorul IT (technologii informaţionale) şi cel farmaceutic în detrimentul proprietarului care deţine un avantaj concurenţial neloial bazat pe informaţii care ar trebui puse la dispoziţia concurentului întrucât nu ar fi protejate de un drept imaterial ori care fac obiectul procesului de standardizare industrială. Faptele săvârşite cu intenţia de a induce în eroare sau de a face reprezentări eronate cu privire la existenţa unor drepturi de proprietate industrială care se cer protejate reprezintă acte neloiale care fac obiectul dreptului concurenţei.

Argumentele legale se bazează pe prevederi foarte generale completate de legislaţia secundară, iar noile obiective generale ale Tratatului de la Lisabona sunt în măsură să sprijine o jurisprudenţă deja incipentă care depăşeste un model american în materia anti-trust şi al practicilor de excludere.

CSDE vă mulţumeşte pentru retransmiterea acestei invitaţii către toate persoanele interesate. Nu se percepe taxă de participare. Locurile sunt limitate, înscrierea participanţilor realizându-se în ordinea cronologică a confirmarilor, prin e-mail (mihai.sandru@gmail.com).

Conf.univ.dr.

Mihai Sandru

Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetări Juridice din cadrul Academiei Române, Editura Universitară, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Magistraţilor Europeni pentru Drepturile Omului şi Centrul de Resurse Juridice din Moldova, vă invită la data de 10 mai 2011, ora 14.00, la sediul Academiei Române din Calea Victoriei nr. 125 pentru a participa la

Conferinţa internaţională

«Hotărârile CEDO în cauzele împotriva României şi Republicii Moldova.

Analiză, consecinţe, autorităţi potenţial responsabile în perioada 1994-2010.

Evoluţia cadrului intern privind imobilele preluate abuziv şi alte posibile disfuncţionalităţi sistemice»

Evenimentul reprezintă o continuare firească a iniţiativei de a dezvolta o colecţie de jurisprudenţă CEDO, completată anual, ce a avut prima lansare în cadrul unei conferinţe asemănătoare din toamna anului 2010, precum şi de a dezbate coordonat, în România şi Republica Moldova, cauzele multiplelor condamnări suferite la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Cu acest prilej, va fi lansată lucrarea „Hotărârile CEDO în cauzele împotriva României din anul 2010. Analiză, consecinţe, autorităţi potenţial responsabile” (vol. VI din colecţie), în care autorii Dragoş Călin, judecător – Curtea de Apel Bucureşti, Mihaela Vasiescu, judecător – Curtea de Apel Tîrgu Mureş, Paula-Andrada Coţovanu, judecător – Curtea de Apel Piteşti, Ionuţ Militaru, judecător – Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti, Roxana Lăcătuşu, judecător – Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti, Lucia Zaharia, judecător – Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti, Lavinia Cîrciumaru, judecător – Judecătoria Constanţa, Cristina Radu, judecător – Judecătoria Constanţa, Elena Blidaru, judecător – Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti şi Florin Mihăiță, judecător – Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti au urmărit să rezume fiecare cauză în care România a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, să găsească autorităţile potenţial responsabile, necruţând în vreun fel puterea judecătorească, şi să observe în ce măsură acestea s-au conformat şi au reacţionat concret, după pronunţarea hotărârilor.

Motivaţia autorilor a constat în aceea că, în urma numeroaselor condamnări ale României, în opinia publică s-a transmis cu o siguranţă specifică, de către oamenii politici, presă ori de către reprezentanţi ai autorităţilor publice, ideea că judecătorii poartă vina exclusivă a acestor condamnări, desigur, în planul cauzalităţii fiind ultima verigă înainte de trimiterea unei cauze pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului. O astfel de opinie se bazează pe argumente speculative, iar nu pe o cercetare ştiinţifică amănunţită.

Scopul acestui studiu şi metodologia aleasă au plecat tocmai de la o analiză foarte atentă a situaţiei de fapt, a motivării fiecărei hotărâri pronunţate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pe fond, pentru a identifica mecanismul care a condus în final la încălcarea dreptului fundamental respectiv.

Rezumarea hotărârilor şi extragerea argumentelor relevante din motivarea Curţii, cu riscul asumat de a afecta – câtuşi de puţin – acurateţea textului original, constituie totuşi un avantaj deoarece culegerea permite parcurgerea în timp scurt a întregii jurisprudenţe CEDO şi devine un instrument util în biblioteca oricărui teoretician sau practician al dreptului, deziderat căruia îi serveşte şi modul în care a fost concepută indexarea după cuvinte cheie, cu trimitere la toate cauzele relevante din perioada 1994-2009.

Nu în ultimul rând, motivele expuse în analiza fiecărei speţe privind autorităţile potenţial responsabile, deşi emană de la autorii culegerii, dar pe baza aprecierilor Curţii europene, constituie un punct de reper pentru activitatea celor obligaţi, în virtutea funcţiei sau profesiei, să respecte sau să garanteze exerciţiul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. De aceea, nu a fost omisă nici evoluţia dreptului intern, pozitivă sau negativă, autorii indicând – acolo unde au fost identificate – consecinţele hotărârii, care ar trebui să folosească celor interesaţi pentru a descoperi remediile interne actuale.

Dezbaterea în cadrul Conferinţei îşi propune un scop constructiv, acela de a identifica remediile în dreptul intern, ce vor trebui implementate de Statul român prin măsuri generale de natură legislativă, administrativă sau bugetară.

În primul rând, dezbaterile vor urmări evoluţia cadrului intern privind imobilele preluate abuziv în urma hotărârii-pilot pronunţate în cauza Maria Atanasiu c. României, însă nu vor fi omise nici celelalte disfuncţionalităţi sistemice a căror perpetuare ar putea conduce la iniţierea altor proceduri de aceeaşi natură.

Condiţiile de detenţie pe care au fost nevoiţi să le suporte diverşi petenţi, însemnând suprapopulare, igienă precară în penitenciarele din România (cauzele Aharon Schwarz, Al-Agha, Mariana Marinescu, Jiga, Ogică, Răcăreanu, Iamandi, Ciupercescu, Dimakos, Florea, Coman, Marcu, Cucolaş, Grozavu, Ali, Porumb, Dobri sau Colesnicov), absenţa sau precaritatea asistenţei medicale oferite pe durata detenţiei (cauzele Aharon Schwarz şi V.D.) constituie tratamente inumane sau degradante şi au atras numeroasele condamnări ale statului român şi în 2010 pe motivul încălcării art. 3 din Convenţie, în dimensiunea sa materială. În plus, pentru prima dată în cauza Aharon Schwarz c. României, Curtea a atras atenţia asupra caracterului necorespunzător al dispoziţiilor legale în materia întreruperii executării pedepsei privative de libertate.

Pe de o parte, legislaţia inadecvată care a persistat până în 2006 în domeniul executării măsurilor şi a pedepselor privative de libertate şi absenţa oricărei căi de atac eficiente prin intermediul căreia cel interesat să poată să denunţe condiţiile de detenţie, iar, pe de altă parte, constanta lipsă de preocupare a puterii executive, în general, pentru construirea unor stabilimente penitenciare moderne şi, în particular, pentru a oferi cazarea persoanelor deţinute în condiţii care să satisfacă demnitatea umană, însumate, au constituit o problemă extrem de gravă a României în faţa Curţii de la Strasbourg. În prima parte a anului 2010, într-o cauză în care erau denunţate condiţiile de detenţie, Curtea Europeană a iniţiat procedura contencioasă, invitând Guvernul Român să răspundă întrebării dacă acestea reprezintă o art. 3 din Convenţie problemă structurală în România (cauza Iacov Stanciu c. României, nr. 35972/05).

Care sunt remediile pentru aceste disfuncţionalităţi şi care ar putea fi autoritatea responsabilă pentru acest val de hotărâri?

Confirmarea participării se face prin e-mail (mihai.sandru@csde.ro) până la data de 6 mai 2011. Solicitanţii sunt rugaţi să menţioneze: numele şi prenumele, afilierea instituţională şi funcţia, precum şi domeniul de interes în materia dreptului european.

Parteneri: Juridice, Infolegal

Reflectarea evenimentului: PoliticaRomaneasca.ro,  RadioRomaniaActualitati, Capital.ro

Agenda conferintei

Moderatori: dl. conf. univ. dr. Mihai Şandru, Academia Română, dl. judecător Dragoş Călin, Curtea de Apel Bucureşti14.10 – 14.25Autorităţile potenţial responsabile pentru condamnările suferite de România în anul 2010 în materie civilă – prezentare generală

dl. Dragoş Călin, judecător, Curtea de Apel Bucureşti14.25 – 14.40Autorităţile potenţial responsabile pentru condamnările suferite de România în anul 2010 în materie penală – prezentare generală

d-na Lavinia Cîrciumaru, judecător, Judecătoria Constanţa14.40 – 14.50Analiza statistică a hotărârilor de condamnare pronunţate în cauzele împotriva României în perioada 1994-2010. Baza de date JurisClasor CEDO (www.hotararicedo.ro)

dl. Ionuţ Militaru, judecător, Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti14.50 – 15.10Condamnările suferite la CEDO de Republica Moldova în anul 2010

d-na Sorina Macrinici, Centrul de Resurse Juridice din Moldova 15.10 – 15.20

Pauză de cafea15.20-

15.35Apărările formulate de state. Dificultăţile întâmpinate în cauzele împotriva României. Procedura hotărârilor pilot pentru disfuncţionalităţi sistemice. Măsuri generale şi direcţii de acţiune

d-na Irina Cambrea, judecător detaşat Agentul Guvernamental al României la CEDO15.35-

15.50Aspecte jurisprudenţiale privind art. 3 din Convenţie. O nouă problemă structurală în România?

dl. Mihail Udroiu, judecător detaşat Ministerul Justiţiei15.50-

16.30Dezbateri

Organizatori: Dragos Calin, Mihai Sandru.

Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române organizează în data de 23 februarie 2011, ora 14.00, la sediul Academiei Române, Calea Victoriei, nr. 125, Sala de Consiliu,

Conferinţa

„Efectele hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului în perspectiva aderării Uniunii Europene la Convenţie”

Conferinţa reuneşte specialişti, practicieni şi teoreticieni, care vor dezbate actualul stadiu al negocierilor de aderare din perspectiva implicaţiilor jurisprudenţei CEDO asupra dreptului intern al statelor membre, vor analiza viitorul regim juridic al celor două instanţe europene, cu privire specială asupra efectelor hotărârilor CEDO pronunţate în cauzele împotriva României.

Şi-au anunţat participarea cu lucrări ştiinţifice dl. dr. Titus Corlăţean – Preşedintele Comisiei de Politică Externă a Senatului, dl Tudor Panţîru, fost judecător la CEDO, membru în Comisia Juridica APCE şi preşedintele subcomisiei parlamentare din Camera Deputaţilor pentru monitorizarea executării hotărârilor CEDO contra României, dl. prof. univ. dr. Marin Voicu, fost judecător la CEDO – care va modera conferinţa, precum şi dl. Dragoş Călin – Judecător Curtea de Apel Bucureşti, cercetător ştiinţific asociat CSDE.

Confirmarea participării se face prin e-mail (mihai.sandru@csde.ro) până la data de 22 februarie 2011. Documente referitoare la această conferinţă şi programul vor fi disponibile la adresa web www.csde.ro

Program – modificabil

PROGRAM CONFERINŢĂ

13.45-14 Înregistrarea participanţilor

14.00-14.45 Prima sesiune

Dr. Titus Corlăţean, Preşedintele Comisiei de Politică Externă a Senatului, Efectele hotărârilor Curţii Europene a Drepturilor Omului în perspectiva aderării Uniunii Europene la Convenţie

Dl. Razvan-Horatiu Radu, Agent Guvernamental al Romaniei pentru Curtea Europeana a Drepturilor Omului

Dl. Tudor Panţîru, fost judecător la CEDO, membru în Comisia Juridica APCE şi preşedintele subcomisiei parlamentare din Camera Deputaţilor pentru monitorizarea executării hotărârilor CEDO contra României

14.45-15.10

Prof.univ.dr. Marin Voicu, Probleme de principiu şi de procedură privind jurisdicţia actelor UE după aderarea la Convenţie

15.10-15.25

Dl. Dragoş Călin – judecător Curtea de Apel Bucureşti, Autorităţile potenţial responsabile pentru condamnările României la CEDO din 2010

15.25 – 15.35

Cătălina Ogarcă (Matei), Contextualizarea protecţiei dreptului de proprietate şi combaterea terorismului în UE

15.35-16.00

Dezbateri referitoare la volumul – Giuseppe Martinico, Oreste Pollicino (ed), The National Judicial Treatment of the ECHR and EU Laws. A Comparative Constitutional Perspective, Europa Law Publishing, 2010