C-654/23, Inteligo Media, pendinte
Trimitere preliminara formulata de Curtea de Apel București ce vizează interpretarea Directivei 2002/58.
Textul întrebării preliminare potrivit Încheierii din 20.03.2023
„1. În situaţia în care un editor de publicaţie de presă online de informare a publicului larg, nespecialist în domeniu, cu privire la modificările legislative apărute zilnic în România, obţine adresa de e-mail a unui utilizator cu ocazia creării de către acesta din urmă, cu titlu gratuit, a unui cont de utilizator care îi conferă dreptul (i) de a accesa, cu titlu gratuit, un număr suplimentar de articole ale publicaţiei în cauză, (ii) de a primi, prin e-mail, o informare zilnică cuprinzând o sinteză cu noutăţi legislative tratate în articole din cadrul publicaţiei şi hyperlink-uri către respectivele articole şi (iii) de a accesa, contra cost, articole şi analize suplimentare şi/sau mai extinse ale publicaţiei faţă de informarea zilnică transmisă gratuit:
a) Este adresa de e-mail respectivă obţinută de editorul publicaţiei de presă online „în contextul vânzării unui produs sau serviciu”, în sensul art. 13 alin. (2) din Directiva 2002/58/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 iulie 2002 privind prelucrarea datelor personale şi protejarea confidenţialităţii în sectorul comunicaţiilor publice (Directiva asupra confidenţialităţii şi comunicaţiilor electronice) („Directiva 2002/58/CE”)?
b) Transmiterea de către editorul de presă a unei informări de tipul celei descrise la pct. (ii) reprezintă „promovarea directă a propriilor produse sau servicii similare”, în sensul art. 13 alin. (2) din Directiva 2002/58/CE?
2. Dacă răspunsurile la întrebările nr. 1 lit. (a) şi lit. (b) sunt afirmative, care dintre condiţiile prevăzute la art. 6 alin. (1) lit. (a) – (f) din Regulamentul (UE) 2016/679 trebuie interpretate ca fiind aplicabile atunci când editorul foloseşte adresa de e-mail a utilizatorului în scopul transmiterii unei informări zilnice de tipul celei descrise în întrebarea nr. 1 pct. (ii), cu respectarea cerinţelor prevăzute la art. 13 alin. (2) din Directiva 2002/58/CE?
3. Articolul art. 13 alin. (1) şi alin. (2) din Directiva 2002/58/CE trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naţionale care utilizează noţiunea de „comunicare comercială” prevăzută de art. 2 lit. (f) din Directiva 2000/31/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 8 iunie 2000 privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societăţii informaţionale, în special ale comerţului electronic, pe piaţa internă (Directiva privind comerţul electronic) („Directiva 2000/31/CE”) în locul noţiunii de “marketing direct” prevăzute de Directiva 2002/58/CE? Dacă răspunsul este negativ, o informare de tipul celei descrise la întrebarea nr. 1 pct. (ii) reprezintă „comunicare comercială” în sensul art. 2 lit. (f) din Directiva 2000/31/CE?
4. Dacă răspunsurile la întrebările nr. 1 lit. (a) şi lit. (b) sunt negative:
a) Reprezintă transmiterea prin email a unei informări zilnice de tipul celei descrise la întrebarea nr. 1 pct. (ii) de mai sus, „folosirea […] poştei electronice în scopuri de marketing direct” în sensul art. 13 alin. (1) din Directiva 2002/58/CE? respectiv
b) Articolul 95 din Regulamentul (UE) 2016/679 coroborat cu articolul 15 alin. (2) din Directiva 2002/58/CE trebuie interpretate în sensul că, neîndeplinirea condiţiilor cu privire la obţinerea unui consimţământ valabil al utilizatorului potrivit art. 13 alin. (1) din Directiva 2002/58/CE va fi sancţionată potrivit art. 83 din Regulamentul (UE) 2016/679 sau potrivit dispoziţiilor dreptului naţional din actul de transpunere al Directivei 2002/58/CE care, la rândul său, conţine sancţiuni aplicabile specifice?
5. Articolul 83 alin. (2) Regulamentul (UE) 2016/679 trebuie interpretat în sensul că, o autoritate de supraveghere care ia decizia dacă să impună o amendă administrativă, precum şi decizia cu privire la valoarea amenzii administrative în fiecare caz în parte, are obligaţia de a analiza şi explica în actul administrativ de sancţionare impactul fiecăruia dintre criteriile prevăzute la literele (a) – (k) asupra deciziei de a impune o amendă, respectiv asupra deciziei cu privire la cuantumul amenzii aplicate?”
I.1. Instanta națională – Curtea de Apel București
I.2. Stadiul procesual – apel
I.3. Initiativa trimiterii – apelanta-reclamantă
II. Întrebarile preliminare publicate în JO
III. Incidente procedurale și pledoarii la Curtea de Justiție
IV. Prezentarea Concluziilor Avocatului General
V. Pronunțarea Curții de Justiție prin hotărârea preliminară sau ordonanță (motivată)
VI. Hotărârea pronunțată de catre instanța naționala după hotărârea preliminară
VII. Bibliografie
RoEULaw este un proiect realizat de Daniel-Mihail ȘANDRU, Dragoș-Alin CĂLIN și Constantin-Mihai BANU. RoEULaw – „interpretarea şi aplicarea dreptului Uniunii Europene de către instanţele din România” este un proiect științific în cadrul Centrului de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetari Juridice ”Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Romane în colaborare cu Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania. Proiectul are susținerea JURIDICE.ro
