Skip to content


Conferinţa naţională Impactul protecţiei datelor personale asupra mediului de afaceri. Evaluări ale experienţelor româneşti și noile provocări ale Regulamentului (UE) 2016/679, Universitatea Petru-Maior, Târgu-Mureş, 17 martie 2017

Conferinţa naţională

Impactul protecţiei datelor personale asupra mediului de afaceri. Evaluări ale experienţelor româneşti și noile provocări ale Regulamentului (UE) 2016/679

Universitatea Petru-Maior, Târgu-Mureş, 17 martie 2017

Universitatea Petru Maior în parteneriat cu ARDAE – Asociaţia română de drept şi afaceri europene organizează în cadrul manifestărilor dedicate celor 10 ani de la integrarea României în Uniunea Europeană Conferinţa „Impactul protecţiei datelor personale asupra mediului de afaceri. Evaluări ale experienţelor româneşti”. Manifestarea este organizată împreună cu profesionişti din domeniul de referinţă prin implicarea cadrelor didactice şi a cercetătorilor şi are ca scop demonstrarea importanţei protecţiei datelor în mediul de afaceri aşa cum a rezultat din practica administrativă şi jurisprudenţa românească recentă.

Noua reglementare europeană în materia protecției datelor cu caracter personal o reprezintă Regulamentul (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor). Pregătirea aplicării acestuia necesită atât dezbateri la nivel academic, precum și diseminarea regulilor sale, la nivelul autorităților și instituțiilor publice, precum și la nivelul persoanelor fizice astfel încât să se asigure eficiența acestuia.

Cu sprijinul Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal

AGENDA CONFERINŢEI

Vineri, 17 martie 2017

 

 

 

Sesiunea I. 10-12.30

Moderator prof. univ. dr. Valerius M. Ciucă

 

Irina Alexe, Constantin Mihai Banu, De la directiva la regulament in reglementarea la nivelul Uniunii Europene a protectiei datelor cu caracter personal

La 27 aprilie 2016, legiuitorul Uniunii Europene a adoptat Regulamentul nr. 2016/679 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal (denumit şi „Regulamentul general privind protecţia datelor”), care va abroga, cu începere din 25 mai 2018, Directiva 95/46. Neîndoielnic, prin noile dispoziţii introduse, regulamentul este susceptibil să inducă transformări semnificative în materia protecţiei datelor cu caracter personal. Articolul îşi propune tratarea câtorva aspecte de ordin juridic, pornind de la compararea cadrului instituit de aceste două acte legislative şi luând în considerare în permanenţă interpretări furnizate de Curtea de Justiţie a Uniunii Europene unor dispoziţii ale Directivei 95/46: aspecte aferente domeniului de aplicare a noului regulament, chestiunea gradului de armonizare preconizat de acesta, problematica efectului direct (inclusiv orizontal) în sistemul noului regulament.

Daniel-Mihail Şandru, Dragoş-Alin Călin, Constantin-Mihai Banu, Aplicarea şi interpretarea Directivei 95/46 de către instanţe române. Tipologii şi consecinţe juridice

Articolul îşi propune să evidenţieze rolul instanţelor judecătoreşti din România în interpretarea şi aplicarea Directivei 95/46 privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date.

Cătălin GiulescuScopul – element determinant al prelucrării

Prezentarea îşi propune să potenţeze şi să clarifice principiul potrivit căruia scopurile specifice ale unei prelucrări ar trebui să fie explicite şi legitime şi să fie determinate la momentul colectării datelor cu caracter personal. Numai într-un astfel de context putem vorbi despre adecvare, relevanţă şi limitare la ceea ce este necesar prin raportare la scop. Ulterior, putem dezvolta raţionamente privind compatibilitatea între diferitele scopuri în situaţia unei prelucrări suplimentare.

Nicolae-Dragoş Ploeşteanu, Quis custodiet ipsos custodes? Viziunea în Regulamentul General privind Protectia Datelor

Colectarea, prelucrarea, stocarea şi orice alte operaţiuni asupra datelor cu caracter personal constituie operaţiuni a căror caracteristici sunt de multă vreme în schimbare datorită dezvoltării tehnologiei; se poate afirma că dintr-un apanaj al statului, nu doar sub aspectul legalităţii desfăşurării lor ci mai ales datorită capacităţilor şi organizării, asemenea operaţiuni pot cu uşurinţă să fie desfăşurate de entităţi private sau publice, independent de scopurile declarate. Aceste operaţiuni s-au transformat din confidenţiale în operaţiuni aflate în umbră. Noul RGPD încearcă să stabilească mecanisme de natură a asigura controlul dispersării identităţii în lumea digitală(dar nu exclusiv) şi să prezerve, totodată, avantajele digitalizării. Prezentarea îşi propune să evidenţieze mecanismele RGDP la care făceam referire mai sus, precum şi riscurile existente.

 

Marius EftimieProtecţia datelor cu caracter personal în relaţiile de muncă

Prezentarea îşi propune să trateze, în principal, limitele monitorizării folosirii internetului la locul de muncă de către angajator,  astfel încât să se poată menţine un echilibru just între dreptul angajatului la viaţă privată şi la protecţia datelor cu caracter personal şi interesele legitime ale angajatorului, cu accent deosebit pe implicaţiile ce rezultă din considerentele hotărârii CEDO în cauza Bărbulescu contra României.

 

Andrei PaladeProtecţia datelor cu caracter personal în contextul măsurilor restrictive impuse de Uniunea Europeană

Sancţiunile internaţionale ţintite sau măsurile restrictive, în limbajul Uniunii Europene, pot reprezenta un instrument de politică externă eficientă pentru gestionarea variatelor provocări pe plan internaţional. Indiferent că sunt adoptate pentru combaterea terorismului sau redresarea altor încălcări ale dreptului internaţional, punerea în aplicare a măsurilor restrictive implică procesarea unor date cu caracter personal, adesea aparţinând unor categorii speciale, în scopul restrângerii unor drepturi. În lumina acestui considerent, prezentarea va trece în revistă momentele relevante ale incidenţei reglementărilor privind protecţia datelor cu caracter personal şi premisele pentru procesarea unor asemenea date în condiţii de legalitate, în contextul punerii în aplicare a măsurilor restrictive.

Andreea LisieviciDreptul la portabilitatea datelor potrivit Regulamentului General privind Protectia Datelor

Dreptul la portabilitatea datelor este o noutate introdusă de Regulamentul General privind Protecţia Datelor. Aceasta prezentare îşi propune să analizeze principalele particularităţi ale portabilităţii datelor şi să aducă în prim-plan zonele care solicită acţiune din partea operatorilor, precum şi să pună în discuţie elemente de posibilă controversă.

Sesiunea II. 14-17.30

Moderator conf. univ. dr. Nicolae Dragoş Ploeşteanu

Valerius M. Ciucă, Virtuţi şi vicii într-un libellus diffamatorius. Evoluţii juridice în serviciul onoarei

„Cenzorii antici obţineau datele ”personale” ale cetăţenilor romani, mai ales ale celor ce pretindeau magistraturi… La acea epocă istorică, pentru a ne amuza, Directiva 95/46/CE, încă nu-şi producea efectele (sic!)… Acele date deveneau, deseori, subiecte al libelurilor defăimătoare ce se dovedeau a fi, de fapt, libeluri revelatoare. Cred că este potrivit să amintesc această cenzură a moravurilor astăzi, când observăm prin preajma României cum ”ziduri de foc” se ridică în jurul libertăţii presei, libertăţii de opinie, libertăţii cuvântului scris, autorităţii morale a scriitorilor şi a jurnaliştilor, în opera lor de devoţi ai asanării morale a unei societăţi tot mai corupte de morbul devorator al puterii fără limite. Deoarece, dintotdeauna, fenomenului fizico-moral de degradare, de putrezire, ruginire, degenerare,  i s-a opus unul natural de regenerare sau, măcar, de conservare a ceea ce pare a fi viabil în jurul nostru, după aristotelică viziune,  în contribuţia mea se regăseşte şi pandantul corupţiei, verbul viguros, verbul magic, ţipătul sufletului descătuşat, libelul defăimător, ironia şi sarcasmul, parodia şi diatriba, charivari şi ”strigăturile” negative în sens de dezvăluitor pentru a conduce la expiere sau ispăşire…”

Gabriela Zanfir (skype), Rolul Responsabilului pentru Protectia Datelor conform noului Regulament

Rolul responsabilului pentru protecţia datelor este unul fundamental în implementarea RGPD. Vom discuta când sunt controlorii de date obligaţi să numească un Responsabil cu protecţia datelor, cum ar trebui să arate „fişa postului” său, ce înseamnă cerinţa „independenţei” Responsabilului, şi vom discuta despre obligaţia Responsabilului de a răspunde solicitărilor persoanelor vizate, precum şi de a asigura comunicarea cu autorităţile de supraveghere. Discuţia despre rolul Responsabilului pentru protecţia datelor este cu atât mai urgentă în România cu cât toate instituţiile publice, fără excepţie, sunt obligate să numească un astfel de responsabil odată cu intrarea în vigoare a RGPD pe 25 mai 2018.

 

Alexandru Georgescu, Protectia datelor cu caracter personal si activitatea de recuperare a creanţelor

Avantul fara precedent al societatii informationale reclama o legiferare prompta si sincronizata prin care implicatiile datelor cu caracter personal sa fie corect si pe deplin intelese iar pe cale de consecinta reglementate corespunzator si complet. In acest context au intervenit modificari legislative care vizeaza mai multe categorii de profesionisti care in activitatea pe care o desfasoara trebuie sa respecte o serie de obligatii. Ordonanţa de Urgenta a Guvernului nr. 52 din 14 septembrie 2016 privind contractele de credit oferite consumatorilor pentru bunuri imobile precum si pentru modificarea si completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori a transpus Directiva nr. 17/2014 privind creditele ipotecare stabilind obligatii si pentru profesionistii care desfasoara activitatea de recuperare a creantelor. In acest context legislativ ne propunem sa analizam obligatiile de conformare a entitatilor care desfasoara activitate de recuperare creante prin raportare la prevedeile OUG 52/2016 si a ordinului ANPC.

nr.1/2017.

Silviu-Dorin ŞchiopuEfectivitatea dreptului de a fi uitat

Evoluţia tehnologiei informaţiei se opune procesului natural al uitării astfel că a fost necesară consacrarea unui drept de a fi uitat a cărui exercitare asigură crearea premiselor uitării. Care este efectivatea dreptului la uitare? Caz practic: datele publicate pe Portalul instanţelor de judecată.

 

Bianca Luntraru, Protecţia datelor pacienţilor în sistemul medical          

Activitatea medicală se remarcă prin aceea că se exercită asupra corpului uman, care este indisociabil legat de persoană şi care implică o viziune aparte asupra respectării drepturilor personalităţii şi a ocrotirii demnităţii umane. Dreptul la viaţa privată şi la confidenţialitatea elementelor ce ţin de aceasta este grantat prin prevederile art. 30 din Constituţiea României,  precum şi prin alte acte normative de o importanţă deosebită, cum sunt dispoziţiile art. 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi jurisprudenţa conturată pe marginea acestuia. Avem în vedere un drept fundamental al pacientului, care dă naştere unei obligaţii de confidenţialitate absolute şi generale în sarcina medicului. Studiul nostru îşi propune să traseze principalele coordonate ale protecţiei datelor pacientului în sistemul medical.

     Lacrima Rodica Boilă, Limitele respectării confidenţialităţii datelor personale dintr-un dosar medical, din perspectiva reglementărilor art.8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Studiu de caz

Datele privind sănătatea fizică sau mentală a unei persoane fizice sunt cuprinse în sfera datelor cu caracter personal protejate prin reglementările cuprinse în Regulamentul nr. 679 din 27 aprilie 2016. Lucrarea îşi propune ca, pornind de la argumentele expuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 25 februarie 1997 privind „Z versus FINLANDA”, din 25 februarie 1997, să prezinte situaţiile în care încălcarea regulei confidenţia­lităţii datelor personale din dosarul medical al unei persoane, în raport de natura şi gravitatea intereselor vizate, nu constituie o atingere adusă dreptului la viaţă privată, reglementat prin art.8 din Convenţie. In esenţă, se apreciază că autorităţile statului au „o anume marjă de apreciere” în stabilirea unui echilibru între publicitatea procedurilor judiciare şi interesele unei persoane de a menţine confidenţia­litatea datelor.


Nicoleta MihăilăCazierul contravenţional şi protecţia datelor personale

Studiul de caz surpinde unul dintre domeniile în care are loc colectarea datelor cu caracter personal, fără acordul persoanei în cauză, cu ocazia constatării şi sancţionării faptelor prevăzute de OUG nr.195/2002, privind circulaţia pe drumurile publice. Analiza vizează sistemul de evidenţă creat la nivelul poliţiei rutiere privind faptele contravenţionale ale unei persoane, precum şi dreptul autorităţii de a prelucra aceste date, prin prisma Legii nr.667/2001, coroborat cu prevederile Legii speciale nr. 238/2009 privind reglementarea prelucrării datelor cu caracter personal de către structurile/unităţile Ministerului Administraţiei şi Internelor în activităţile de prevenire, cercetare şi ombatere a infracţiunilor, precum şi de menţinere şi asigurare a ordinii publice. Studiul are în vedere analiza legislaţiei prin prisma întinderii dreptului autorităţii de a prelucra datele cu caracter personal din evidenţa sus amintită, posibilitatea utilizării datelor într-un alt scop decât cel în vederea căruia au fost colectate, inclusiv a creării de profiluri, suficienţa garanţiilor oferite de lege persoanei ale cărei date au fost colectate, inclusiv dreptul de ştergere a datelor din evidenţă.

Sâmbătă, 18 martie 2017

 

Sesiunea III. 10.00-12.30

Moderator conf. univ. dr. Ioan Lazăr

 

Andrei Savescu (skype), Raportul cost-beneficiu în protecţia datelor personale. O apreciere juridică

Protecţia datelor personale este o valoare importantă, care beneficiază de o reglementare tot mai detaliată. Ea conturează câteva drepturi civile ale căror obligaţii corelative necesită, pentru a fi executate, costuri de organizare şi costuri tehnice semnificative, de natură să îngreuieze activitatea operatorilor economici şi instituţionali. Cum se calculează beneficiile protecţiei datelor personale în raport de eficienţa cheltuielilor pentru respectarea reglementărilor legale. Câteva exemple.

Vlad Bărbat, Mihai Bârloiu, Dan DragomirescuLibertatea individuala, viata intima si protectia oferita intr-o Europa a contrastelor

Scopul articolului este de a evidenţia paradigma dintre viaţa publică şi cea privată în domeniul protecţiei datelor cu caracter privat. Pe parcursul acestui articol, vom încerca să exemplificăm diferenţele legislative şi procedurale existente în rândul comunităţii europene aparţinând dreptului european şi cele din rândul comunităţii internaţionale, aparţinând dreptului public internaţional. Iniţiativa de analiză juridică, constă în a realiza o comparaţie tehnică privind modalitatea în care viaţa privată şi securitatea datelor sunt percepute în lumina Declaraţiei Universale ale Drepturilor Umane,  Codul Penal român, precum şi înţelegerea Schengen. Articolul încearcă să identifice şi răspunsuri la întrebări care continuă să reiasă din contextul legislativ existent: Suntem subiecţii unui control excesiv în materia vieţii private?

Felix HodoşUtilizarea semnăturii electronice şi paradigma drepturilor relative la respectarea vieţii private

Dezvoltarea tehnologiilor moderne de comunicare a condus la liberalizarea accesului la informaţii, atât în ce priveşte cele de natură publică, cât şi, pentru iniţiaţi mai ales, la informaţiile cu caracter privat. Coliziunea dintre dreptul la informare, dar şi a dreptulului/obligaţiei statului de a asigura securitatea, ordinea şi sănătatea publică, pe de o parte, şi drepturile relative la respectarea vieţii private, pe de altă parte, a fost inevitabilă, iar consecinţa a fost lansarea unei serii de dezbateri, încă nefinalizate, asupra recunoaşterii priorităţii acordate unora sau altora. Studiul îşi propune să abordeze această problemă din perspectiva informatizării documentelor şi a însuşirii lor prin semnătură electronică, o atenţie sporită acordându-se domeniului financiar-fiscal.

Cornelia BucinProtecţia şi prelucrarea datelor cu caracter personal în activitatea notarială

Aflată sub semnul imparţialităţii, a secretului profesional şi a confidenţialităţii, activitatea notarială trebuie să găsească soluţii şi să stabilească protocoale de lucru în vederea protejării datelor cu caracter personal şi a respectării dreptului la viaţa privată pe toată perioada întocmirii actelor şi procedurilor notariale. Lucrarea noastră îşi propune să prezinte proceduri implementate deja în activitatea notarială, mai ales în contextul utilizării noilor tehnologii în comunicarea cu clienţii cât şi cu partenerii instituţionali, dar şi să semnaleze situaţii în care notarul, în calitate de operator de date cu caracter personal nu adoptă suficiente măsuri de securitate şi confidenţialitate pentru a asigura protecţia datelor personale ale clienţilor, angajaţilor şi colaboratorilor săi.

Andreea Verteş-Olteanu (skype), Reforma protecţiei datelor şi impactul asupra profilului de consumator

De la comerţul cu amănuntul la studierea unui articol academic online, de la accesarea de servicii publice la căutarea anumitor informaţii medicale, ori de câte ori dăm „search” pe un motor de căutare, lăsăm amprente digitale, urme ale activităţii noastre de căutare. Totodată, organizaţiile cu care interacţionăm sunt dornice să folosească aceste date pentru a ne oferi servicii mai bune şi mai profitabile. Pentru ele sau pentru noi? Acest lucru este înlesnit de„profiling”, adică de crearea unei imagini cât mai detaliate a utilizatorului. Profiling-ul poate reprezenta un avantaj pentru consumator, permiţând mediului de afaceri să-i furnizeze produse şi servicii cât mai adaptate şi personalizate, dar, în acelaşi timp, se poate transforma într-o unealtă extrem de periculoasă pentru acesta. Prezentul articol îşi propune să analizeze reforma UE din domeniul protecţiei datelor prin prisma schimbărilor pe care aceasta le aduce în fenomenul profiling-ului consumatorilor.

Székely Barnabás, Provocări şi consecinţe – Regulamentul General privind Protecţia Datelor (GDPR) din perspectiva sectorului privat

Regulamentul (UE) 2016/679 modifică definiția unor concepte de bază (date cu caracter personal, date sensibile, consimțământ), consolidează drepturile persoanelor vizate și introduce principii noi (principiul protecției datelor începând cu momentul conceperii, principiul protecției implicite a datelor, principiul responsabilității). Regulamentul General privind Protecţia Datelor (GDPR) impune operatoriilor de date o multitudine de noi obligații (pseudonimizare, evaluări de risc, desemnarea unui responsabil cu protecția datelor, ținerea evidențelor privind activitățile de prelucrare, notificarea încălcării a securității datelor) sub presiunea unui sistem sancționator sever. Lucrarea va sintetiza provocările și consecințele posibile ale conformării sectorului privat.

 

Conferenţiari

 

Irina ALEXE

cercetător ştiinţific asociat, Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române; doctor în drept al Universităţii din Bucureşti; autor al monografiei „Înalţii funcţionari publici”; ariile sale de interes vizează dreptul administratv, dreptul constitutional si  dreptul european. O parte dintre articolele publicate sunt disponibile pe SSRN.

 

Contantin Mihai BANU

cercetător ştiinţific asociat, Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române

 

Vlad BĂRBAT

Facultatea de Drept a Universităţii ,,Lucian Blaga” din Sibiu; consilier juridic şi  doctorand în cadrul Universităţii de Vest din Timisoara, Cofondator al Centrului de Studii si Cercetare de Drept Privat Agora, Oradea.

 

Mihai Claudiu BÂRLOIU

Masterand în Drept şi Securitate Internaţională la Universitatea de Sud a Danemarcei, stabilit în New York, fost stagiar în cadrul Misiunii Permanente a României pe lângă Organizaţia Naţiunilor Unite, având rolul de analist politic în cadrul Comisiei 1- Securitate Internaţională şi a Comisiei 2- Drept Internaţional, coautor al blogului de analiză geopolitică, Realpolitik. Cea mai importantă lucrare de cercetare realizată până în acest moment a fost Dizertaţia din cadrul programului de Master, cu titlul „Was the US military intervention in Afghanistan from 2001 legal?, reprezintă o abordare multidisciplinară, mixând elemente specifice domeniului ştiinţei politice precum şi elemente specifice dreptului internaţional.

 

Székely BARNABAS

Data Protection Consultant la L Tender-Consulting.

Membru, alumni al Colegiului de Performanță de Drept și Economie Mikó Imre din Cluj-Napoca. Fondator al concursului de procese simulate al Colegiului, denumit „Jogász Esettanulmány Verseny”. A început cariera juridică în drept comercial, în anul 2014 la compania Vitacom Electronics. După care în anul 2015 am acumulat experiență internațională la compania Micro Gorilla Ltd. din Marea Britanie. Din august 2016 este angajatul companiei L Tender-Consulting.

 

Cornelia BUCIN

Cornelia Bucin este notar public în cadrul Camerei Notarilor publici Tîrgu Mureş şi colaborator al Universităţii Petru Maior, Facultatea de Ştiinţe Economice, Juridice şi Administrative unde predă cursul practic Metodologia cercetării. La absolvirea masteratului francofon Etat de droit et société civile organizat de  Facultatea de Drept, Universitatea Babes-Bolyai, îşi continuă activitatea de cercetare în domeniul lingvisticii juridice în cadrul Universităţii Babeş-Bolyai şi al Universităţii din Poitiers, susţine teza de doctorat Tradiţie şi evoluţie în limbajul juridic: o analiză pragmatică a contractului în engleză, franceză şi română pe baza unui corpus format din texte comparabile, obţinând titlul de doctor în filologie.

 

Dragoş Alin CĂLIN

Judecător, Curtea de Apel Bucureşti; cercetător ştiinţific asociat, Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române.

 

Valerius M. CIUCĂ

Valerius M. CIUCĂ, profesor dr. de drept roman, drept privat comparat şi de filosofie a dreptului european, conducător de doctorat la Facul­tatea de Drept a Univer­sităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi, fost profesor asociat la ULCO, Lab. RII, Franţa si profesor invitat la University of Ottawa, Canada, ex‑judecător al Tribunalului Uniunii Europene, membru fondator al Fundaţiei Academice „Petre Andrei” din Iaşi, al Centrului „Robertianum” de drept privat european al Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi, al Cercului de hermeneutică juridică „Şcoala dreptului organic”, al Centrului de Cerce­tări Juridice „Şcoala exegetică după metoda postglo­satorilor”; stagii in Franţa, Polonia, Italia, S.U.A. Distincţie supremă: Profesor Bologna, desemnat de ANSOR. Discipol spiritual, prieten şi colaborator al maestrilor: judecător Mircea Hâncu, prof. dr. doc. Marţian Cotrău, profesor emeritus Jean Carbonnier, prof. dr. Petru P. Andrei, prof. dr. Gheorghe Scripcaru, asistent al profeso­rului emerit Mihai Vasile Jacotă. Relief cărturăresc simbolic: Drept roman. Lecţiuni, vol. I-IV, Lecţii de drept privat comparat (vol.I-III, coord.);  Individul radical (cu Gh. Scripcaru); Euronomosofia. Periplu filozofic prin dreptul european organic. Vol. I-II.

Dan DRAGOMIRESCU

Colaborator al Blogului Realpolitik în domeniul securităţii internaţionale.

Marius EFTIMIE

Asistent universitar în cadrul Universităţii Nicolae Titulescu Bucureşti, Facultatea de Drept; doctor în drept; avocat cu o experienţă de peste 10 ani în domeniul dreptului muncii,  membru în Baroul Bucureşti (2005), partener E&S Legal;  coautor a mai multe publicaţii în domeniul dreptului muncii şi al dreptului procesual civil.

Alexandru GEORGESCU

Alexandru Georgescu a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în anul 2011. A urmat pregătirea profesională prin programul de master, specializarea „Dreptul Afacerilor” efectuând stagii de practică în cadrul Schoenherr și Asociații. A urmat efectuarea unor cursuri de pregătire în domeniul accesării fondurilor europene devenind expert accesare fonduri structurale și de coeziune europene și în domeniul dreptului muncii și securității sociale obținând specializarea de expert în legislația muncii. În calitate de consilier juridic, a acordat consultanță juridică și a asigurat reprezentarea unor societăți în domeniul industriei metalurgice și agribusiness. Din anul 2016 este consilier juridic în administrația publică centrală. A participat la numeroase evenimente, conferințe și seminare din domeniul dreptului european.

 

Cătălin GIULESCU

Responsabil cu protecţia datelor personale în Ministerul Afacerilor Interne (2009)

Coordonator al echipei MAI care a asigurat negocierea tehnică a Regulamentului General privind Protecţia Datelor (GDPR) şi a Directivei privind protecţia datelor în domeniul justiţiei şi poliţiei (2016/680).

Raul Felix HODOŞ

lector universitar în cadrul Universităţii “Petru Maior” din Tg. Mureş; avocat, partener  “Hodoş Miheţ & Asociaţii”; practician în insolvenţă, partener “Hodoş Business Recovery”; mediator şi arbitru – Curtea de Arbitraj Intern şi Internaţional (CCI Mureş); doctor în drept cu teza “Plata electronică” (UBB Cluj-Napoca, 2014); domenii de interes: Dreptul comercial, Dreptul comerţului internaţional, Dreptul bancar şi financiar

Andreea LISIEVICI

Andreea Lisievici este avocat în Baroul Bucuresti, având o experienţă profesională bogata în domenii cu un caracter profund tehnic, cum sunt tehnologia informaţiei sau petrol şi gaze (upstream), precum şi în dreptul afacerilor şi arbitraj intern şi internaţional. Ea a asigurat asistenţa juridică unor importante companii în legătură cu diverse aspecte privind serviciile de cloud computing, securitatea cibernetică, monitorizarea angajaţilor (online şi offline), protecţia informaţiilor clasificate, explorarea si productia petroliera, precum şi arbitraje interne si internationale. Totodată, ea a fost implicată în implementarea Noului Cod Civil în activitatea şi contractele multor companii de anvergură prezente în România, prin redactarea unor ghiduri de implementare, susţinerea de sesiuni de formare precum şi adaptarea actelor juridice folosite în mod curent.

Lacrima Bianca LUNTRARU

Avocat în cadrul Baroului Mureş, doctorand al Facultăţii de Drept, Universitatea Babeş – Bolyai, Cluj – Napoca, sub îndrumarea dlui.prof. Liviu Pop, cu teza „Răspunderea civilă pentru malpraxilul profesional”, asistent universitar în cadrul Universităţii petru Maior, Facultatea de Ştiinţe Economice, Juridice şi Administrative la catedra de drept comercial. Lucrări publicate de referinţă: Vinovăţia – fundament al răspunderii civile, în ambele sale forme, în textele noului Cod civil, ca şi în ale celui precedent în Revista Dreptul, 1/2012; Comentariu –teoretic şi practic- cu privire la textele noului Cod civil referitoare la formarea contractului, în Revista Dreptul, 2/2013; Repere teoretice şi practice privind definirea obligaţiei civile de securitate, în Revista Dreptul,11/ 2013; Obligaţia de securitate cu privire specială asupra dreptului consumului, în Revista Dreptul, 12/2013; Discuţii în legătură cu răspunderea civilă a avocatului faţă de clientul său ori în raport de terţe persoane, în Revista Dreptul, 5/2015.

Nicoleta MIHĂILĂ

Avocat, Baroul Bucureşti; membru aderent ARDAE – Asociaţia română de drept şi afaceri europene.

 

Andrei PALADE

Diplomat în cadrul Departamentul Afaceri Juridice al Ministerului Afacerilor Externe al României, Oficiul pentru Implementarea Sancţiunilor Internaţionale

 

Nicolae-Dragoş PLOEŞTEANU

Este conferenţiar universitar doctor în cadrul Universităţii „Petru Maior”, Târgu Mureş si director – Departamentul de Drept şi Administraţie Publică. A fondat şi coordonat cercul de drept Ius Iuventutis, specializare în domeniul tratatelor internaţionale. Este membru ASIL – American Society of International Law si al Asociaţiei Române de Drept şi Afaceri Europene – ARDAE.

Andrei SĂVESCU

Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti (1994). Avocat în Baroul Bucureşti (1994). Managing Partner SĂVESCU & ASOCIAŢII (1997). Arbitru la Curtea de arbitraj comercial internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României (2010). Predă dreptul internetului la Facultatea de Drept a Universităţii de Vest din Timişoara (masterat).

 

Daniel-Mihail ŞANDRU

Profesor universitar la Universitatea Creştină „Dimitrie Cantemir” şi Universitatea din Bucureşti. A fondat şi coordonează Centrul de Studii de Drept European al Institutului de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu” al Academiei Române. Judecător ad hoc la Curtea Europeană a Drepturilor Omului şi arbitru la Curtea de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României. Preşedinte al Societăţii de Ştiinţe Juridice şi al Asociaţiei Române de Drept şi Afaceri Europene. Redactor şef al Revistei române de drept european (Wolters Kluwer). Poate fi contactat la adresa mihai.sandru@csde.ro Pagina web: www.mihaisandru.ro

Silviu-Dorin ŞCHIOPU

asistent universitar, Universitatea Transilvania, Braşov. A publicat articolul „Dreptul la ştergerea datelor şi dreptul la aducerea ultimului omagiu: a fi uitat sau a fi ţinut minte?” [în curs de publicare în „Revista Universul Juridic” nr. 2/2017

 

Andreea VERTEŞ-OLTEANU

Lector universitar în cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, Facultatea de Drept; doctor în drept (teză de doctorat: Răspunderea civilă în mediul electronic); preocupări în domeniul Dreptului constituţional şi al Dreptului comunicaţiilor şi al noilor tehnologii, materializate printr-o serie de articole şi participări la conferinţe de specialitate din ţară şi străinătate.

 

Gabriela ZANFIR-FORTUNA

Gabriela Zanfir-Fortuna are experienţă de peste 7 ani în domeniul protecţiei datelor personale, dedicând patru ani cercetării domeniului (master şi doctorat, Universitatea din Craiova), urmaţi de doi ani şi jumătate în serviciul Autorităţii Europene pentru Protecţia Datelor de la Bruxelles, unde a lucrat mai întâi la Departamentul de Supraveghere şi Implementare şi apoi la Departamentul de Consultare Legislativă. Unul din dosarele la care a lucrat în acest din urmă rol este cel al Regulamentului General pentru Protecţia Datelor. În prezent, Gabriela este Fellow al Future of Privacy Forum, un think tank din Washington DC, Associate Director în cadrul practictii Global Legal Technology Solutions al Navigant Consulting – oferind consultanţă RGPD unor companii multinaţionale, scrie thought leadership pentru International Association of Privacy Professionals şi continuă să scrie pe blogul www.pdpecho.com. Gabriela a publicat volumul ”Protecţia Datelor Personale. Drepturile persoanelor vizate” la CH Beck, în 2015, acesta fiind primul volum de specialitate din România dedicat analizei drepturilor persoanei vizate.


 

Alte informaţii:

Conferința se desfășoară în același timp cu 

Concursul naţional de procese simulate pe tema dreptului european, NMCC 2017

În cadrul conferinţei va fi prezentată lucrarea

Simona Şandru, Protectia datelor personale şi viaţa privată, Ed. Hamangiu, 2016

 

Participarea la conferinţă:

Participarea la conferinţă nu este supusă unor taxe. Vă mulţumim pentru retrimiterea acestei invitaţii către toate persoanele interesate. E-mail informaţii: ardae2007@gmail.com

Comitetul ştiinţific-organizatoric:

Prof. univ. dr. Valerius M. Ciucă, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi

Conf. univ. dr. Ioan Lazăr, Universitatea 1 Decembrie, Alba Iulia

Lector univ. dr. Codrin Macovei, Universitatea Alexandru Ioan Cuza, Iaşi

Drd. Raul Miron, Universitatea Petru Maior, Târgu-Mureş

Andreea Moldovan, Universitatea Petru Maior, Târgu-Mureş

Conf. univ. dr. Nicolae-Dragoş Ploeşteanu, Universitatea Petru Maior, Târgu-Mureş

Prof. univ. dr. Daniel-Mihail Șandru, Institutul de Cercetări Juridice „Acad. Andrei Rădulescu”, Academia Română

Conferinta are loc in acelasi timp cu 

Concursul național de procese simulate pe tema dreptului european, NMCC 2017

În cadrul conferinţei va fi prezentată lucrarea

Simona Şandru, Protectia datelor personale și viața privată, Ed. Hamangiu, 2016

Participarea la conferinţă:

Lucrările înscrise până în data de 20 februarie și acceptate de comitetul științific până în data de  27 februarie vor fi publicate într-un volum dedicat conferintei sau în Revista română de dreptul afacerilor. Lucrările in extenso vor fi trimise în format electronic pe adresa de e-mail a conferinței, până la data de 10 martie. Lucrarea trebuie să fie concepută într-o formă originală, să nu fi fost publicată sau prezentată anterior la alte evenimente şi să respecte integral condiţiile de formă solicitate. Vă mulţumim pentru retrimiterea acestei invitaţii către toate persoanele interesate. E-mail ardae2007@gmail.com

Posted in Evenimente.



aaaa