Dragoș Călin (coord.), Ionut Militaru, Roxana Maria Calin, Mihaela Vasiescu, Lucia Zaharia, Paula-Andrada Cotovanu, Lavinia Circiumaru, Florin Mihaita, Cristina Radu, Victor Constantinescu, Vasile Bozesan, Beatrice Ramascanu, Alexandra Lancranjan, Alexandra Neagu si Cristinel Ghigheci
Volumul Hotărârile CEDO în cauzele împotriva României – 2013. Analiză, consecinţe, autorităţi potenţial responsabile (vol.IX), publicat de Editura Universitară, mai 2014, încununează eforturile depuse în ultimii 6 ani de un colectiv de tineri magistraţi pasionaţi în analiza condamnărilor suferite de România la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, găsirea autorităţilor potenţial responsabile şi observarea măsurii în care acestea s-au conformat şi au reacţionat concret, după pronunţarea hotărârilor. Utilitatea practică a culegerii de jurisprudenţă de faţă rezidă în faptul că sunt tratate toate hotărârile de condamnare pronunţate de Curtea europeană în cauzele împotriva României, de la 1 ianuarie 2013 şi până la 31 decembrie 2013, inclusiv cele nepublicate în Monitorul Oficial al României şi cele pentru care nu s-a realizat o traducere neoficială la care cei interesaţi să poată avea acces.Rezumarea hotărârilor şi extragerea argumentelor relevante din motivarea Curţii, cu riscul asumat de a afecta – câtuşi de puţin – acurateţea textului original, constituie totuşi un avantaj deoarece culegerea permite parcurgerea în timp scurt a întregii jurisprudenţe CEDO şi devine un instrument util în biblioteca oricărui teoretician sau practician al dreptului, deziderat căruia îi serveşte şi modul în care a fost concepută indexarea după cuvinte cheie, cu trimitere la toate cauzele relevante din anul 2013.
Nu în ultimul rând, motivele expuse în analiza fiecărei speţe privind autorităţile potenţial responsabile, deşi emană de la autorii culegerii, dar pe baza aprecierilor Curţii europene, constituie un punct de reper pentru activitatea celor obligaţi, în virtutea funcţiei sau profesiei, să respecte sau să garanteze exerciţiul drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. De aceea, nu a fost omisă nici evoluţia dreptului intern, pozitivă sau negativă, autorii indicând – acolo unde au fost identificate – consecinţele hotărârii, care ar trebui să folosească celor interesaţi pentru a descoperi remediile interne actuale.
Scopul acestui studiu şi metodologia aleasă au plecat tocmai de la o analiză foarte atentă a situației de fapt, a motivării fiecărei hotărâri pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului pe fond, pentru a identifica mecanismul care a condus în final la încălcarea dreptului fundamental respectiv.
Astfel, avem la dispoziție, într-un demers științific și nepărtinitor, o serie de concluzii și date concrete privind condamnările României la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.
