Mihai Sandru, Mihai Banu, Dragos Calin, Procedura trimiterii preliminare. Principii de drept al Uniunii Europene si experiente ale sistemului roman de drept, Editura C.H. Beck, ISBN 978-973-115-941-6, 2013.
Volumul poate fi comandat de pe Amazon.de si Amazon.fr
Procedura trimiterii preliminare reprezintă coordonata esenţială a dialogului dintre instanţele judecătoreşti naţionale şi Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. După ce în primii trei ani de la aderare, din România au fost trimite doar două cereri pentru pronunţarea unei decizii preliminare, în ultimii doi ani numărul acestora a crescut exponenţial. Are loc, însă, un dialog real între instanţele judecătoreşti româneşti şi Curtea de Justiţie, sunt pregătite instanţele şi avocaţii pentru ca acest incident procedural să nu devină o povară inutilă pentru acţiunea naţională?
Lucrarea analizează trimiterile preliminare provenite de la instanţele judecătoreşti româneşti, alături de elemente aflate în legătură cu trimiterea preliminară şi considerate esenţiale pentru înţelegerea acestui mecanism, precum: principiile procedurii trimiterii preliminare; repartizarea competenţelor între instanţele naţionale şi Curtea de Justiţie; modul de redactare al unei cereri pentru pronunţarea unei decizii preliminare şi cerinţele minime care trebuie îndeplinite în acest sens; actul de procedură al instanţei naţionale prin care se dispune sesizarea Curţii de Justiţie; respingerea de către instanţe judecătoreşti a cererilor formulate de părţi de sesizare a Curţii de Justiţie; suspendarea unei acţiuni în situaţia sesizării Curţii de Justiţie ori în cazul în care există o trimitere preliminară înregistrată la Curtea de Justiţie cu acelaşi obiect ori cu un obiect asemănător; menţinerea, modificarea sau retragerea trimiterii preliminare de către instanţa naţională; procedurile accelerate la Curtea de Justiţie; procedura în faţa instanţei naţionale după primirea răspunsului Curţii de Justiţie.
Lucrarea oferă o bogată culegere de jurisprudenţă a instanţelor judecătoreşti româneşti, alături de numeroase exemple din jurisprudenţa Curţii de Justiţie.
Lista trimiterilor preliminare din România este actualizată permanent pe site-ul csde.ro
***
„Pare a fi momentul, la şase ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, pentru aprecierea experienţei dobândite în domeniul trimiterilor preliminare – şi pentru indicarea direcţiei de urmat în următorii ani. Este cunoscut din experienţă că este nevoie de un anumit timp pentru ca instanţele şi avocaţii noilor state membre să se familiarizeze pe deplin cu sistemul trimiterilor preliminare; iar, în cursul anilor de început, aceasta se va reflecta în mod normal într-un număr sub medie de trimiteri. Reiese că o lucrare practică privind procedura preliminară este valoroasă în mod special pentru publicul juridic din statele membre mai noi.
Prin urmare, trebuie lăudat faptul că Mihai Şandru, Mihai Banu şi Dragoş Călin s-au angajat în sarcina dificilă a scrierii unei cărţi care poate acţiona ca un astfel de instrument într-un context românesc. Cartea oferă cititorului o introducere solidă în cadrul teoretic al art. 267 TFUE, care este susţinută însă de exemple. Această abordare este utilă în special pentru judecători şi avocaţi, care ocupă un rol cheie în procedura preliminară.”
Morten BROBERG şi Niels FENGER
Proiectul de cercetare RomaniaEULaw este realizat de Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetări Juridice al Academiei Române, Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia română de drept şi afaceri europene (ARDAE). Detalii
* * *
Planul general al volumului Mihai Sandru, Mihai Banu, Dragos Calin, Procedura trimiterii preliminare. Principii de drept al Uniunii Europene si experiente ale sistemului roman de drept, Editura C.H. Beck, 2013
Procedura trimiterii preliminare. Principii de drept al Uniunii Europene şi experienţe ale sistemului român de drept
Morten Broberg, Niels Fenger, Cuvânt înainte
Alfred E. Kellermann, Procedura trimiterii preliminare
Giuseppe Martinico, Întâlnirea judecătorilor. Câteva aspecte cu privire la evoluţiile cele mai recente privind procedura trimiterii preliminare
Problematică generală – IADUER şi judecătorul naţional
Motto:
„Nu e vremea de critică, copii; e vremea de scris, şi scriţi cât veţi putea şi cum veţi putea; dar nu cu răutate; faceţi, iar nu stricaţi, că naţia priimeşte şi binecuvântează pe cel ce face şi blestemă pe cel ce strică. Scriţi cu inimă curată şi începeţi şi lucraţi şi săvârşiţi în Domnul, şi Domnul va binecuvânta ostenelile voastre, şi neamul va cinsti viaţa şi purtarea voastră, şi viitorimea va pomeni numele voastre, şi voi veţi fi fericiţi pentru că veţi avea pacea în inimă. Pacea dar fie cu voi”.
(Heliade Rădulescu, Asupra traducţiei lui Omer, 1837)
Capitolul I. Principiile procedurii trimiterii preliminare
Motto:
„[…] ideile simple şi formulele de-a gata sunt adesea repetate şi ţin loc de judecarea trecutului”
(P.P. Panaitescu, „Perioada slavonă” la români şi ruperea de cultura apusului, în P.P. Panaitescu, Interpretări româneşti, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1994, p. 28-29)
Capitolul II. Refuzul instanţei naţionale de a încuviinţa o cerere de trimitere preliminară
Motto:
„Leonida […]: Auz; da nu e, nu se poate să fie revuluţie… Câtă vreme sunt ai noștri la putere, cine să stea să facă revuluţie?”
(I. L. Caragiale, Conu Leonida faţă cu reacţiunea, în I. L. Caragiale, Teatru, Editura Litera Internaţional, București, 2010, p. 99)
Capitolul III. Trimiterea preliminară în cauza Jipa şi jurisprudenţa instanţelor judecătoreşti din România privind libera circulaţie a persoanelor
Motto:
„Autoritatea şi politica nu sunt numaidecât metoda de a realiza libertatea şi de a o garanta. Într-o societate civilizată numai legea scrisă trebuie să ţie locul voinţei arbitrare şi a bunului plac, ea trebuie să consacre şi să facă să se respecte drepturile naturale şi imprescriptibile ale fiecăruia. Guvernele nu au dreptul să se considere pe dânsele ca având prerogative şi interese proprii, ci trebuie să înţeleagă şi să ştie că nu sunt nimic alta decât puterea care se întrepune între acel care încearcă să nedreptăţească şi acel asupra căruia caută să se năpustească nedreptatea”.
(Ion Ghica, Libertatea, iunie 1881, în Ion Ghica, Scrisori către V. Alecsandri, Editura Minerva, Bucureşti, 1976, p. 118)
Capitolul IV. Trimiterile preliminare în cauzele Tatu, respectiv Nisipeanu şi jurisprudenţa instanţelor judecătoreşti din România în materia taxelor auto
Motto:
„Numai aşa se explică viţiul de care este molipsită viaţa noastră publică, adecă lipsa de orce fundament solid pentru formele dinafară ce le tot primim”.
(Titu Maiorescu, În contra direcţiei de astăzi în cultura română, în Titu Maiorescu, Critice, vol. I, Editura Minerva, Bucureşti, 1973, p. 164)
Capitolul V. Suspendarea judecării acţiunii de către instanţa naţională în situaţia efectuării unei trimiteri preliminare
Motto:
„Cuvântul, ca şi alte mijloace de beţie, e până la un grad oarecare un stimulant al inteligenţei. Consumat însă în cantităţi prea mari şi mai ales preparat astfel încât să se prea eterizeze şi să-şi piardă cu totul cuprinsul intuitiv al realităţii, el devine un mijloc puternic pentru ameţirea inteligenţei”.
(Titu Maiorescu, Beţia de cuvinte în „Revista Contimporană” (Studiu de patologie literară), 1873, în Titu Maiorescu, Critice, vol. I, Editura Minerva, Bucureşti, 1973, p. 243.)
Capitolul VI. Menţinerea, modificarea şi retragerea trimiterii preliminare de către instanţa naţională
Motto:
„Impiegatul căruia se prezintă depeşa în cestiune, după ce o citi, o răsuci, o medită şi o comentă, se mulţumi, drept răspuns, să o înapoieze tinerilor, declarându-le că nu o poate expedia.
– Şi pentru ce? întrebară toţi cu mirare.
– Fiindcă această depeşă pare a fi politică, răspunse inteligentul impiegat. Dealul Cotroceni, broscoi fricoşi, peşti gustoşi sunt lucruri cari nu mi se par curate. Iată pentru care cuvînt nu vă pot primi depeşa.
Trebui intervenţia d-lui director al poştelor şi telegrafelor pentru a ridica scrupulele bănuitorului impiegat.”
(I. L. Caragiale, [Dumineca trecută…], în I. L. Caragiale, Restituiri, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1986, p. 243)
Capitolul VII. Procedurile accelerate
Motto:
„LEONIDA: […] (schimbând tonul) Ei, cât gândeşti c-a ţinut toiul revuluţiei?
EFIMIŢA: Până seara.
LEONIDA (zâmbind de aşa naivitate, apoi cu seriozitate): Trei săptămâni de zile, domnule.
EFIMIŢA (minunându-se): Nu mă-nnebuni, soro!”
(I. L. Caragiale, Conu Leonida faţă cu reacţiunea, în I. L. Caragiale, Teatru, Editura Litera Internaţional, Bucureşti, 2010, p. 92)
Capitolul VIII. Procedura în faţa instanţei naţionale după primirea răspunsului de la Curtea de Justiţie
Motto:
„Că vedeţi dumneavoastră, aşa e făcut omul: când se simte greu la pungă, vorbeşte mai din plin, ori mai cu greutate, în sfârşit, nu vorbeşte cum ar trebui să vorbească, multe lucruri le numeşte schimonosit ori, cum se zice, „mai pe politică”.”
(„Mârâiala cu mângâierea-n coadă”, în vol. „Păcală şi tândală”, Editura Litera Internaţional, București, 2011, p. 9)
Capitolul IX. Revizuirea pentru încălcarea principiului priorităţii dreptului Uniunii Europene, în materia dreptului administrativ
Motto:
„Farfuridi […]: Din două una, daţi-mi voie: ori să se revizuiască, primesc! dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele… esenţiale… Din această dilemă nu puteţi ieşi… Am zis!”
(I.L. Caragiale, O scrisoare pierdută, în I. L. Caragiale, Teatru, Editura Litera Internaţional, Bucureşti, 2010, p. 153)
Capitolul X. Concluzii – un bilanţ la 6 ani de la aderarea României la UE
Motto:
„Mă rog, ce este, la drept vorbind, acest „ritm mondial”? Nu cumva e o idee suficient de vagă ca să-ncapă tot în ea, dar care nu are nici un conţinut semnificativ specific? Sub un anume raport, totul există în ritmul mondial! Dar ce ai spus oare cu asta?
(Mircea Vulcănescu, Farfuridi şi ritmul mondial, în Mircea Vulcănescu, De la Nae Ionescu la „Criterion”, Ed. Humanitas, Bucureşti, 2003, p. 126)
Anexe
Index
