CSDE: Conferin\u021ba na\u021bional\u0103 Procedura trimiterii preliminare. Principii de drept al Uniunii Europene \u015fi experien\u0163e ale sistemului rom\u00e2n de drept (PTP-VI), 28 aprilie 2026<\/p>\n\n\n\n
Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercet\u0103ri Juridice \u201eAcad. Asocia\u0163ia Forumul Judec\u0103torilor din Rom\u00e2nia<\/strong><\/p>\n\n\n\n organizeaz\u0103<\/p>\n\n\n\n Conferin\u0163a na\u021bional\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n Procedura trimiterii preliminare. Principii de drept al Uniunii Europene \u015fi experien\u0163e ale sistemului rom\u00e2n de drept, edi\u021bia a VI-a<\/em><\/strong><\/p>\n\n\n\n 28 aprilie 2026<\/em><\/strong>, online<\/p>\n\n\n\n Moderator<\/strong>i<\/p>\n\n\n\n Prof. univ. dr. Daniel-Mihail \u0218andru<\/strong><\/a>, Institutul de Cercet\u0103ri Juridice \u201eAcad. Andrei R\u0103dulescu\u201d, Academia Rom\u00e2n\u0103<\/p>\n\n\n\n Lansare de carte:<\/p>\n\n\n\n VIVIANA SACHETTI, The Protection of the Rule of Law in the EU. Strengthening the Enforcement of Union Values, Wolters Kluwer, CEDAM, 2026<\/p>\n\n\n\n Prof. univ. dr. Daniel-Mihail \u0218andru, Oportunitatea formul\u0103rii trimiterii preliminare<\/strong><\/p>\n\n\n\n \u00cen contextul temei de cercetare a ICJ din acest an, \u201eT\u0103cerea, pasivitatea \u0219i inac\u021biunea \u00een arhitectura dreptului\u201d, poate fi contextualizat procedurii trimiterii preliminare. Oportunitatea trimiterii preliminare se refer\u0103 at\u00e2t la respectarea Recomand\u0103rilor Cur\u021bii de Justi\u021bie c\u00e2t \u0219i la procedura na\u021bional\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere autonomia procedural\u0103 na\u021bional\u0103. Articolul ia \u00een considerare fenomenologia trimiterii din perspectiva timpului, a momentului propice formul\u0103rii trimiterii.<\/p>\n\n\n\n Dr. Drago\u0219 C\u0102LIN, Ab equis ad asinos<\/em>? Efectul real ale hot\u0103r\u00e2rilor CJUE \u00een privin\u021ba prezerv\u0103rii independen\u021bei sistemului judiciar din Rom\u00e2nia<\/strong><\/p>\n\n\n\n Hot\u0103r\u00e2rea Cur\u021bii de Justi\u021bie a Uniunii Europene din 27 februarie 2018, pronun\u021bat\u0103 \u00een cauza Associa\u00e7\u00e3o Sindical dos Ju\u00edzes Portugueses<\/em>, C\u201164\/16, a deschis cutia Pandorei \u0219i a \u00eencurajat, \u00een special pe judec\u0103torii polonezi \u0219i rom\u00e2ni, s\u0103 trimit\u0103 instan\u021bei europene, \u201dpe band\u0103 rulant\u0103\u201d, cereri de decizie preliminar\u0103 viz\u00e2nd interpretarea principiului independen\u021bei judec\u0103torilor, consacrat de articolul 19 alineatul (1) al doilea paragraf TUE \u0219i de articolul 47 din Cart\u0103. <\/p>\n\n\n\n Ab initio<\/em>, a fost practic singura form\u0103 real\u0103 de supravie\u021buire, p\u0103r\u00e2nd \u0219i suficient de eficient\u0103, cel pu\u021bin prin prisma tratatelor \u0219i a obliga\u021biei statelor membre de a respecta \u0219i pune \u00een aplicare hot\u0103r\u00e2rile Cur\u021bii de Justi\u021bie a Uniunii Europene. Prezentarea de fa\u021b\u0103 va realiza o retrospectiv\u0103 a cauzelor rom\u00e2ne\u0219ti de la CJUE privind statul de drept, dar mai ales a urm\u0103rilor acestora \u00een plan intern, insist\u00e2nd asupra utilit\u0103\u021bii efective a cererilor de decizie preliminar\u0103, \u00een contextul specific rom\u00e2nesc.<\/p>\n\n\n\n Roberta ANTONIE, diplomat, Ministerul Afacerilor Externe, Valen\u021be ale principiului protec\u021biei \u00eencrederii legitime \u00een lumina unor hot\u0103r\u00e2ri recente ale CJUE \u00een trimiteri preliminare adresate de instan\u021bele rom\u00e2ne<\/strong><\/p>\n\n\n\n Lucrarea analizeaz\u0103 modul \u00een care Curtea de Justi\u021bie a Uniunii Europene (CJUE) a interpretat \u0219i aplicat principiul protec\u021biei \u00eencrederii legitime \u2013 corolar al principiului securit\u0103\u021bii juridice \u2013 \u00een trei hot\u0103r\u00e2ri recent pronun\u021bate ca urmare a unor trimiteri preliminare formulate de instan\u021be rom\u00e2ne. Analiza urm\u0103re\u0219te eviden\u021bierea valen\u021belor acestui principiu \u00een contextul aplic\u0103rii dreptului Uniunii de c\u0103tre autorit\u0103\u021bile na\u021bionale, precum \u0219i delimitarea condi\u021biilor \u00een care particularii pot invoca protec\u021bia \u00eencrederii legitime \u00een raport cu m\u0103suri de recuperare sau corectare a unor avantaje financiare acordate \u00een cadrul schemelor de sprijin finan\u021bate din fonduri ale Uniunii sau din ajutoare de stat, stabilite ca fiind contrare dreptului Uniunii. Cuvinte-cheie: principiul protec\u021biei \u00eencrederii legitime; securitate juridic\u0103; trimiteri preliminare; instan\u021be rom\u00e2ne; ajutoare de stat; fonduri ale Uniunii; Curtea de Justi\u021bie a Uniunii Europene.<\/p>\n\n\n\n Dr. Norel NEAGU, Principiul ne bis in idem<\/em> prin prisma trimiterilor preliminare ale instan\u021belor rom\u00e2ne<\/strong><\/p>\n\n\n\n Rezumat: <\/em>De\u0219i Curtea de Justi\u021bie a Uniunii Europene (CJUE) a clarificat \u00een repetate r\u00e2nduri condi\u021biile aplic\u0103rii principiului ne bis in idem<\/em> \u2013 respectiv existen\u021ba unei decizii penale definitive \u0219i identitatea faptelor \u00een ambele jurisdic\u021bii \u2013, instan\u021bele rom\u00e2ne\u0219ti continu\u0103 s\u0103 \u00eei adreseze \u00eentreb\u0103ri preliminare pe aceast\u0103 tem\u0103. Motiva\u021bia acestor sesiz\u0103ri pare s\u0103 izvorasc\u0103 nu dintr-o real\u0103 dificultate de interpretare a dreptului european, ci mai degrab\u0103 dintr-un conflict de viziune \u00eentre instan\u021bele inferioare \u0219i cele superioare. Practic, invoc\u00e2nd suprema\u021bia dreptului unional, instan\u021bele de fond recurg la CJUE ca la un instrument pentru a \u00eenl\u0103tura limitele stricte ale rejudec\u0103rii impuse de legisla\u021bia na\u021bional\u0103 \u0219i de instan\u021bele de control judiciar, consider\u00e2nd c\u0103 aceste dispozi\u021bii contravin normelor europene. Cuvinte cheie: ne bis in idem, trimitere preliminar\u0103, hot\u0103r\u00e2re definitiv\u0103, acelea\u0219i fapte, limitele rejudec\u0103rii.<\/p>\n\n\n\n Av. dr. Mihaela VRABIE, Efectul retroactiv al hot\u0103r\u00e2rilor pronun\u021bate de Curtea de Justi\u021bie a Uniunii Europene \u00een cadrul trimiterilor preliminare<\/strong><\/p>\n\n\n\n Articolul analizeaz\u0103 efectul retroactiv al hot\u0103r\u00e2rilor pronun\u021bate de CJUE \u00een cadrul trimiterilor Mihaela TOFAN, CSI Institutul de Cercet\u0103ri Juridice, prof. univ. Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Ia\u0219i, Cererea de trimitere preliminar\u0103 privind prescrip\u021bia dreptului de a cere desp\u0103gubiri \u00een domeniul fiscal: condi\u021bii vs. inadmisibilitate<\/strong><\/p>\n\n\n\n Lucrarea analizeaz\u0103 \u00eendeplinirea condi\u021biilor prev\u0103zute imprecativ de cadrul juridic european pentru admiterea unei cereri de sesizare a Cur\u021bii de Justi\u021bie a Uniunii Europene \u00een ipoteza interpret\u0103rii normelor de drept fiscal la nivelul UE \u0219i \u00een legisla\u021bia rom\u00e2neasc\u0103. Analiza vizeaz\u0103 reglementarea privind termenul de prescrip\u021bie pentru formularea cererii de desp\u0103gubiri \u00een ipoteza taxei pe viciu. Subiectul este actual \u0219i de Av. D\u0103nu\u021b-Ioan BUGNARIU, Chestiuni esen\u021biale din practica judiciar\u0103 a instan\u021belor rom\u00e2ne privind trimiterile preliminare, gradul de reflectare a hot\u0103r\u00e2rilor CJUE \u0219i de interpretare \u0219i aplicare a directivelor europene \u00een materie penal\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n Rezumat: \u00cen practica judiciar\u0103 penal\u0103 a instan\u021belor rom\u00e2ne au fost abordate multe chestiuni referitoare la aplicarea dreptului european, fie prin efectuarea de trimiteri preliminare fie prin aplicarea hot\u0103r\u00e2rilor CJUE \u00een materie. Aspecte privind cooperarea judiciar\u0103 \u00een materie penal\u0103, aplicarea legii penale \u00een timp, prescrip\u021bia, dreptul la ap\u0103rare \u0219i pricipiul ne bis in idem au fost cumva capetele de afi\u0219. Cu toate acestea exist\u0103 sec\u021biuni ale materiei penale \u00een care fie solicit\u0103rile de trimiteri preliminare au fost respinse fie practica vast\u0103 a CJUE nu a fost aplicat\u0103 la \u00eentregul ei poten\u021bial. Aspecte privind c\u0103ile de atac, imprevizibilitatea legii, prelucrarea datelor cu caracter personal \u00een domeniul penal precum \u0219i alte aspecte particulare din domenii care au beneficiat de o anumit\u0103 aten\u021bie r\u0103m\u00e2n, deocamdat\u0103, insuficient abordate \u0219i aplicate. De asemenea, chestiunea transpunerii directivelor europene sau a aplic\u0103rii lor \u00een cazul netranspunerii \u00een termen, aspecte conexe chestiunilor abordate, s-a lovit de anumite neclarit\u0103\u021bi \u0219i ezit\u0103ri. Cuvinte cheie: Rom\u00e2nia, instan\u021be, penal, hot\u0103r\u00e2ri CJUE, trimiteri preliminare, directive europene, aplicarea legii penale \u00een timp, c\u0103i de atac, previzibilitea legii, prelucrarea datelor cu caracter personal, dreptul la ap\u0103rare, cooperarea judiciar\u0103 \u00een materie penal\u0103.<\/p>\n\n\n\n Dr. iur. Sergiu-C\u0103t\u0103lin OLTEANU, LL.M. (Passau), LL.M.Eur. (W\u00fcrzburg), Suprema\u021bia dreptului european<\/strong><\/p>\n\n\n\n Suprema\u021bia dreptului UE asupra dreptului statelor membre a fost recunoscut\u0103 \u0219i aplicat\u0103 de Curtea de Justi\u021bie a Uniunii Europene (CJUE) prind decizia ei fundamental\u0103 \u00een cazul \u201eCosta\/ENEL\u201d ( CJUE, hot\u0103r\u00e2rea din 15 iulie 1964, cauza 6\/64, Costa\/ENEL, \u00een Culegere 1964, p. 1251). \u00cen acest caz specific, un avocat milanez, \u00een calitate de ac\u021bionar al societ\u0103\u021bii pe ac\u021biuni na\u021bionalizate Edison Volta, a sus\u021binut c\u0103 na\u021bionalizarea societ\u0103\u021bii a \u00eenc\u0103lcat diverse prevederi ale Tratatului CE, \u00een special interzicerea discrimin\u0103rii de c\u0103tre monopolurile de stat \u0219i principiul libert\u0103\u021bii de stabilire. La momentul respectiv CJUE a considerat c\u0103 transpunerea prevederilor dreptului UE \u00een dreptul fiec\u0103rui stat membru \u0219i, mai specific, formularea \u0219i spiritul Tratatului \u00eempiedic\u0103 statele s\u0103 impun\u0103 ulterior unilateral m\u0103suri \u00eempotriva unei ordini juridice pe care au adoptat-o pe baz\u0103 de reciprocitate, deoarece ar fi pus \u00een pericol realizarea obiectivelor Tratatului enumerate la art. 10 alin. (2) din Tratatul CE \u0219i ar duce la o discriminare contrar\u0103 interdic\u021biei prev\u0103zute la art. 7 din Tratatul CEE, dac\u0103 dreptul comunitar ar putea avea efecte diferite de la un stat membru la altul, \u00een func\u021bie de legisla\u021bia na\u021bional\u0103 ulterioar\u0103. Suplimentar, CJUE a decis c\u0103 suprema\u021bia dreptului comunitar este confirmat\u0103 \u0219i de art. 249 din Tratatul CE, care prevede c\u0103 regulamentele sunt obligatorii \u0219i direct aplicabile \u00een fiecare stat membru. Aceast\u0103 prevedere ar fi lipsit\u0103 de sens dac\u0103 statele membre ar putea s\u0103 priveze unilateral de eficacitatea sa prin acte legislative care ar avea prioritate fa\u021b\u0103 de dreptul comunitar. Conf. univ. dr. Liana-Teodora PASCARIU, Facultatea de Drept \u015fi \u015etiin\u0163e Administrative, Universitatea ,,\u015etefan cel Mare\u201d din Suceava, Digitalizarea dialogului jurisdic\u021bional: \u00eentre e-Curia \u015fi ECRIS V \u00een procedura trimiterii preliminare<\/strong><\/p>\n\n\n\n Articolul analizeaz\u0103 impactul digitaliz\u0103rii asupra dialogului jurisdic\u021bional european, concentr\u00e2ndu-se asupra rolului platformei e-Curia, utilizat\u0103 de Curtea de Justi\u021bie a Uniunii Europene \u0219i asupra sistemului ECRIS V, integrat \u00een infrastructura digital\u0103 a instan\u021belor na\u021bionale din Rom\u00e2nia. Studiul urm\u0103re\u0219te modul \u00een care aceste instrumente, dar \u015fi altele, contribuie la eficientizarea transmiterii cererilor de decizie preliminar\u0103, la accelerarea fluxurilor procedurale \u0219i la cre\u0219terea interoperabilit\u0103\u021bii dintre jurisdic\u021biile na\u021bionale \u0219i instan\u021ba european\u0103.<\/p>\n\n\n\n Concluziile eviden\u021biaz\u0103 faptul c\u0103 digitalizarea nu modific\u0103 per se<\/em> natura dialogului jurisdic\u021bional consacrat de articolul 267 TFUE, dar \u00eei transform\u0103 semnificativ infrastructura procedural\u0103. Platformele digitale contribuie la consolidarea cooper\u0103rii judiciare \u00een Uniunea European\u0103 \u0219i la eficientizarea managementului cauzelor, \u00eens\u0103 ridic\u0103 \u0219i provoc\u0103ri privind securitatea datelor, interoperabilitatea sistemelor \u0219i adaptarea practicilor judiciare la noile tehnologii.<\/p>\n\n\n\n Ionica Ninu, Formator asociat INM, R\u0103spunderea statului membru pentru ne\u00eendeplinirea obliga\u021biei de trimitere preliminar\u0103. Consideratii privind evolutia jurisprudentei europene – intre \u00eentre doctrina K\u00f6bler \u0219i exigen\u021bele jurispruden\u021bei na\u021bionale recente<\/strong><\/p>\n\n\n\n In prezentare vom analiza fundamentul raspunderii Statelor membre pentru netrimiterea intrebarii preliminare de la principiul responsabilit\u0103\u021bii (Francovich) la extinderea asupra puterii judec\u0103tore\u0219ti (K\u00f6bler)., enuntarea si analiza conditiilor cumulative a antrenarii raspunderii rezultate din evolutia ulterioara a jurisprudentei CJUE. Vor fi analizate excep\u021biile de la obliga\u021bia de trimitere: Teoria acte clair \u0219i acte \u00e9clair\u00e9 . Totodata voi face referire si la cauza CEDO Dhahbi c. Italiei. Vom analiza reflectarea in ordinea interna a unor state a acestui principiu, respectiv transpunerea in legislatia nationala si aplicarea in jurisprudenta nationala in cateva state.<\/p>\n\n\n\n Lorin-Ovidiu Hagima, Inspector, Ministerul Justitiei, Trimiterea preliminar\u0103 ca instrument de garantare a securit\u0103\u021bii juridice \u0219i a calit\u0103\u021bii normative \u2013 perspective din practica institu\u021bional\u0103 rom\u00e2n\u0103 \u0219i implica\u021bii pentru cultura legislativ\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n Dincolo de func\u021bia sa clasic\u0103 de mecanism de cooperare judiciar\u0103, trimiterea preliminar\u0103 este, \u00een esen\u021b\u0103, un test de calitate al normei na\u021bionale. Atunci c\u00e2nd o instan\u021b\u0103 rom\u00e2n\u0103 sesizeaz\u0103 Curtea de Justi\u021bie a Uniunii Europene, ea semnaleaz\u0103 implicit c\u0103 norma intern\u0103 nu este suficient de clar\u0103, previzibil\u0103 sau compatibil\u0103 cu dreptul Uniunii. Privit\u0103 din aceast\u0103 perspectiv\u0103, jurispruden\u021ba rom\u00e2n\u0103 la Curtea de Justi\u021bie a Uniunii Europene devine o hart\u0103 a deficien\u021belor sistemice ale procesului nostru normativ. ***<\/p>\n\n\n\n Apel la contribu\u021bii: Procedura trimiterii preliminare. Principii de drept al Uniunii Europene \u015fi experien\u0163e ale sistemului rom\u00e2n de drept, edi\u021bia a V-a, 28 aprilie 2026<\/strong><\/p>\n\n\n\n Centrul de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercet\u0103ri Juridice din cadrul Academiei Rom\u00e2ne v\u0103 invite s\u0103 participa\u021bi cu o lucrare \u0219tiin\u021bific\u0103 la conferin\u021ba dedicat\u0103 dreptului Uniunii Europene, desf\u0103\u0219urat\u0103 sub tematica \u201dProcedura trimiterii preliminare. Principii de drept al Uniunii Europene \u015fi experien\u0163e ale sistemului rom\u00e2n de drept\u201d. Conferin\u021ba este o platform\u0103 pentru a discuta starea actual\u0103 de aplicare \u0219i interpretare a dreptului Uniunii Europene \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n\n\n\n V\u0103 rug\u0103m s\u0103 ne trimite\u0163i propunerile dumneavoastr\u0103 la adresa mihai.sandru@icj.ro p\u00e2n\u0103 pe 25 martie 2026<\/strong> (TERMEN EXTINS). Acestea trebuie s\u0103 con\u0163in\u0103 numele, statutul \u015fi afilierea institu\u0163ional\u0103 a autorului, titlul lucr\u0103rii, un rezumat \u015fi cuvinte cheie. Pentru mai multe informa\u0163ii, v\u0103 rug\u0103m s\u0103 vizita\u0163i csde.ro<\/p>\n\n\n\n Lucr\u0103rile conferin\u021bei vor fi publicate \u00een Revista rom\u00e2n\u0103 de drept european.<\/p>\n\n\n\n ****<\/p>\n\n\n\n Edi\u021bia a V-a, 2025<\/a><\/p>\n\n\n\n Editia a IV-a, 2024<\/a><\/p>\n\n\n\n Agenda primei edi\u021bii a conferin\u021bei<\/a><\/p>\n\n\n\n Agenda celei de-a doua edi\u021bii \u2013<\/a>Reprezentanta Comisiei Europene in Romania<\/a><\/p>\n\n\n\n Agenda editiei a III-a a conferintei<\/a><\/p>\n\n\n\n Parteneri:<\/p>\n\n\n\n JURIDICE.ro<\/a><\/p>\n\n\n\n Editura Wolters Kluwer<\/a><\/p>\n\n\n\n
Andrei R\u0103dulescu\u201d din cadrul Academiei Rom\u00e2ne<\/strong><\/p>\n\n\n\nSpeakeri, tematic\u0103 \u0219i program<\/strong> (\u00een construc\u021bie)<\/h5>\n\n\n\n
preliminare \u0219i modul \u00een care acest efect retroactiv a fost consacrat prin hot\u0103r\u00e2rile obligatorii
pronun\u021bate de Curtea de Justi\u021bie a Uniunii Europene (\u201cCJUE\u201d) \u0219i de \u00cenalta Curte de Casa\u021bie \u0219i
Justi\u021bie. De asemenea, articolul analizeaz\u0103 consecin\u021bele efectului retroactiv al hot\u0103r\u00e2rilor
interpretative pronun\u021bate de CJUE \u0219i momentul de la care aceste hot\u0103r\u00e2ri \u00ee\u0219i produc efectele. Cuvinte-cheie: dreptul Uniunii Europene; trimitere preliminar\u0103; hot\u0103r\u00e2rile Cur\u021bii de Justi\u021bie
a Uniunii Europene; efectul retroactiv; aplicarea legii \u00een timp; contencios administrativ;
principiul priorit\u0103\u021bii dreptului Uniunii Europene asupra dreptului na\u021bional; Curtea de
Justi\u021bie a Uniunii Europene.<\/p>\n\n\n\n
interes, \u00een contextul \u00een care solu\u021biile pronun\u021bate de instan\u021bele de judecat\u0103 din Rom\u00e2nia difer\u0103 substan\u021bial prin interpretarea modului de calcul a termenului de prescrip\u021bie \u00een ipoteza cererilor pentru acordare desp\u0103gubirilor ca urmare a abrog\u0103rii taxa de viciu. Cercetarea prezentat\u0103 este cu at\u00e2t mai actual\u0103 cu c\u00e2t la nivelul instan\u021belor na\u021bionale s-a manifestat unanim solu\u021bia de respingere a cererii de sesizare a CJUE ca fiind nefondat\u0103, \u00een ciuda faptului c\u0103 instan\u021bele au calculat diferit termenul de prescrip\u021bie pentru aceste desp\u0103gubiri. Lucrarea reliefeaz\u0103 limitele pe care instan\u021bele na\u021bionale le ridic\u0103 \u00een fa\u021ba obliga\u021biei de respectare a prevederilor TFUE privind caracterul imperativ al trimiterii preliminare \u0219i relev\u0103 lacuna cazuisticii deja formate la nivelul instan\u021belor na\u021bionale.<\/p>\n\n\n\n
\u00cens\u0103, oric\u00e2t de atr\u0103g\u0103toare ar fi argumentarea CJUE \u00een aceast\u0103 materie, se ridic\u0103 \u00eentrebarea dac\u0103 instan\u021bele na\u021bionale de contencios constitu\u021bional pot s\u0103 accepte f\u0103r\u0103 rezerve aceast\u0103 suprema\u021bie a dreptului european asupra ordinii juridice na\u021bionale chiar dac\u0103 substan\u021ba autorit\u0103\u021bii statului membru EU ar fi absorbit\u0103 prin reglement\u0103ri la nivel european pentru care nu exist\u0103 \u00eemputernicire expres\u0103 \u00een dreptul european. Este \u00eendrept\u0103\u021bit\u0103 instan\u021ba de contencios constitu\u021bional na\u021bional s\u0103 verifice dac\u0103 actele normative ale UE r\u0103m\u00e2n \u00een limitele competen\u021belor suverane care le sunt acordate prin intermediul unei \u00eemputerniciri individuale limitate (control ultra vires) \u0219i dac\u0103 con\u021binutul central inviolabil al identit\u0103\u021bii constitu\u021bionale este men\u021binut (controlul identit\u0103\u021bii)? \u00cen cadrul prezent\u0103ri se va \u00eencerca s\u0103 se r\u0103spund\u0103 la aceste \u00eentreb\u0103ri prin prisma jurispruden\u021bei Cur\u021bii Constitu\u021bionale din Rom\u00e2nia \u0219i a Cur\u021bii Constitu\u021bionale Federale din Germania. Cuvinte cheie: suprema\u021bie drept european, control constitu\u021bional, jurispruden\u021b\u0103 Curtea Constitu\u021bional\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Tema are \u00een vedere, pe baza acestei premise, o tipologie a disfunc\u021biilor normative recurente relevate prin trimiterile preliminare ale instan\u021belor rom\u00e2ne \u2013 de la transpuneri defectuoase \u0219i norme cu aplicare imprevizibil\u0103, p\u00e2n\u0103 la conflicte cu dreptul Uniunii neidentificate de legiuitor, cauzele Mecanismului de Cooperare \u0219i Verificare reprezent\u00e2nd exemplul cel mai elocvent al acestei din urm\u0103 categorii.
Tema este abordat\u0103 din perspectiva practicianului care a fost implicat direct \u00een gestionarea Mecanismului de Cooperare \u0219i Verificare, \u00een preg\u0103tirea fazei scrise \u00een numeroase cauze rom\u00e2ne\u0219ti la Curtea de Justi\u021bie a Uniunii Europene \u0219i \u00een procedura oral\u0103 \u00een fa\u021ba acestei instan\u021be. Aceast\u0103 implicare direct\u0103 a permis o analiz\u0103 din perspectiva celui care a v\u0103zut concret cum calitatea sau lipsa de calitate a normelor na\u021bionale a produs consecin\u021be \u00een sala de judecat\u0103 de la Luxembourg.<\/p>\n\n\n\n