{"id":3994,"date":"2022-05-10T09:21:12","date_gmt":"2022-05-10T06:21:12","guid":{"rendered":"http:\/\/www.csde.ro\/?p=3994"},"modified":"2022-05-10T09:21:12","modified_gmt":"2022-05-10T06:21:12","slug":"daniel-mihail-sandru-%ef%bb%bfprotectia-drepturilor-fundamentale-in-uniunea-europeana-in-timpul-crizei-sanitare-generate-de-covid-19-protection-of-fundamental-rights-in-the-european-union-during-th","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.csde.ro\/?p=3994","title":{"rendered":"Daniel-Mihail \u015eandru, \ufeffProtectia drepturilor fundamentale \u00een Uniunea European\u0103 \u00een timpul crizei sanitare generate de Covid-19 \/ Protection of fundamental rights in the European Union during the Covid-19 health crisis"},"content":{"rendered":"\n\n\n\n\n

Protec\u021bia drepturilor fundamentale \u00een Uniunea European\u0103 \u00een\ntimpul crizei sanitare generate de Covid-19<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Protection of fundamental rights in the European\nUnion during the Covid-19 health crisis<\/strong><\/p>\n\n\n\n

STUDII \u0218I CERCET\u0102RI JURIDICE, nr. 2\/2022 (\u00een curs de\npublicare)<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Daniel-Mihail\n\u015eandru[1]<\/strong><\/a><\/strong><\/p>\n\n\n\n

Rezumat: <\/p>\n\n\n\n

Drepturile\nfundamentale \u00een Uniunea European\u0103, inclusiv \u00een Rom\u00e2nia, constituie un punct\nsensibil \u00een ac\u021biunea organiza\u021biei europene, a conduc\u0103torilor acesteia \u0219i a  reprezentan\u021bilor statelor membre pe parcursul\nunei perioade de criz\u0103, care nu s-a \u00eencheiat. Uniunea European\u0103 garanteaz\u0103\nrespectarea drepturilor omului la cel mai \u00eenalt nivel prin instituirea Cartei\ndrepturilor fundamentale, document cu for\u021b\u0103 juridic\u0103 de tratat, dar limitat \u00een\nceea ce prive\u0219te domeniul de aplicare. Studiul urm\u0103re\u0219te s\u0103 fundamenteze\nposibilit\u0103\u021bile de interpretare \u0219i aplicare a normelor specifice drepturilor\nomului \u00een cadrul Uniunii Europene, prin referire la jurispruden\u021ba Cur\u021bii de\nJusti\u021bie a Uniunii Europene care adaug\u0103 documentului amintit \u0219i alte surse, cum\nar fi principiile generale ale dreptului Uniunii sau jurispruden\u021ba Cur\u021bii\nEuropene a Drepturilor Omului. \u00cen aceast\u0103 multitudine de institu\u021bii, agen\u021bii \u0219i\noficii precum \u0219i de surse referitoare la protec\u021bia drepturilor fundamentale se\npune problema respect\u0103rii acestora \u00eentr-o situa\u021bie limit\u0103, cum este pandemia de\nCovid-19. De\u0219i \u00een acest moment criza nu s-a \u00eencheiat, cele mai importante\nmomente par s\u0103 fi avut loc: instituirea restric\u021biilor de circula\u021bie \u2013 a\npersoanelor \u0219i a m\u0103rfurilor -, achizi\u021bii de echipament medical sau finan\u021barea\ncercet\u0103rii descoperirii vaccinului \u0219i achizi\u021bionarea acestuia. Studiul\nanalizeaz\u0103 implica\u021biile juridice ale crizei sanitare prin e\u0219antionarea\nacestora, pornind de la respectarea propriilor reguli de c\u0103tre institu\u021biile\nUniunii, \u00een special \u00een ceea ce prive\u0219te transparen\u021ba decizional\u0103 a Comisiei\nEuropene, reglementarea prin documente f\u0103r\u0103 for\u021b\u0103 juridic\u0103 obligatorie (soft\nlaw), \u00een special prin recomand\u0103ri ale Comisiei Europene sau m\u0103surile luate\npentru a repune \u00een drepturi libera circula\u021bie a persoanelor.<\/p>\n\n\n\n

Cuvinte\ncheie:<\/p>\n\n\n\n

Uniunea\nEuropean\u0103, Rom\u00e2nia, criza sanitar\u0103, drepturi fundamentale, legisla\u021bie, libera\ncircula\u021bie a persoanelor, soft law, transparen\u021ba institu\u021biilor<\/p>\n\n\n\n

Abstract:\n<\/p>\n\n\n\n

Fundamental\nrights in the European Union, including Romania, are a sensitive point in the\naction of the European organization, its leaders and the representatives of the\nMember States during a period of crisis, which has not yet ended. The European\nUnion guarantees the highest level of respect for human rights by establishing\nthe Charter of Fundamental Rights, a document with legal force of Treaties, yet\nlimited in its scope. The study aims to substantiate the possibilities for\ninterpretation and application of specific human rights rules in the European\nUnion, by referring to the case law of the Court of Justice of the European\nUnion which adds to the document and other sources, such as general principles\nof Union law or the case law of the European Court of Human Rights. This\nmultitude of institutions, agencies and offices as well as sources related to\nthe protection of fundamental rights raises the issue of their observance in a\nborderline situation, such as the Covid-19 pandemic. Although the crisis has\nnot ended at this time, the most important moments seem to have taken place:\nthe imposition of traffic restrictions – on people and goods -, the purchase of\nmedical equipment or the financing of vaccine discovery research and their\npurchase. The study examines the legal implications of the health crisis by\nsampling them, starting from the observance of its own rules by the Union\ninstitutions, in particular regarding the decision-making transparency of the\nEuropean Commission, regulation by documents without binding legal force (soft\nlaw), especially by recommendations issued by the Commission European or\nmeasures taken to restore the free movement of persons.<\/p>\n\n\n\n

Keywords:<\/p>\n\n\n\n

European Union, Romania, health\ncrisis, fundamental rights, legislation, free movement of persons, soft law,\ntransparency of institutions<\/p>\n\n\n\n

Introducere<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Pentru a studia influen\u021ba unei crize, \u00een aceast\u0103 situa\u021bie, criza\nsanitar\u0103[2]<\/a>, vom\nanaliza temeiurile juridice aplicabile drepturilor fundamentale \u00een Uniunea European\u0103\nca punct de pornire \u00eentr-o cercetare analitic\u0103 \u0219i sectorial\u0103. Fragmentarea\ncercet\u0103rii \u0219i a exemplelor alese \u2013 protec\u021bia s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, libertatea de\nexprimare, dreptul la via\u021b\u0103 privat\u0103, protec\u021bia datelor, transparen\u021ba \u00een administrare\n\u0219i legiferare, educa\u021bia, cultura \u0219i justi\u021bia \u2013 sunt paradigmatice pentru\namploarea crizei declan\u0219ate de un factor medical. Se poate pune \u00eentrebarea dac\u0103\nfactorii decizionali au ac\u021bionat coerent, oportun \u0219i legal. Unele dintre\ncazurile studiate ofer\u0103 perspective asupra acestor elemente, evident \u00een analiz\u0103\njuridic\u0103.[3]<\/a> Studiul\nare trei p\u0103r\u021bi: prima este dedicat\u0103 alegerii temeiului juridic c\u00e2nd sunt\naplicate norme de drepturile omului \u00een Uniunea European\u0103. Ipoteza de lucru este\nc\u0103 fragmentarea aplic\u0103rii normelor privind protec\u021bia drepturilor fundamentale\nafecteaz\u0103 coeren\u021ba \u0219i previzibilitatea dreptului. Aceste dou\u0103 tr\u0103s\u0103turi sunt cu\nat\u00e2t mai importante \u00een situa\u021bii de criz\u0103. Partea a doua este o sintez\u0103 a\nac\u021biunii institu\u021biilor prin raportare la respectarea normelor dar \u0219i a\nproiectelor acestora care pot afecta drepturile fundamentale \u0219i dup\u0103 ce criza\nse va \u00eencheia. Partea a treia ofer\u0103 exemple de drepturi fundamentale afectate\nde criza sanitar\u0103, cum ar fi transparen\u021ba institu\u021biilor, \u00een special \u00een ceea ce\nprive\u0219te contractele cu produc\u0103torii de vaccinuri, problematica legisla\u021biei \u0219i\ncea jurisdic\u021bional\u0103, cu accent pe emiterea de soft law \u00een timpul pandemiei \u0219i\nconsecin\u021bele inerente, mai precis accesul la legisla\u021bie, \u0219i interpret\u0103rile\nprivind for\u021ba juridic\u0103 \u0219i libera circula\u021bie a persoanelor. Acest tablou al\nexemplelor este fragmentar, dar reprezint\u0103 elemente de structur\u0103 juridic\u0103 a\nUniunii. \u00centr-un articol distinct[4]<\/a> am\nanalizat protec\u021bia datelor \u00een contextul pandemiei. Chiar dac\u0103 analiza este de\nla \u00eenceputul declar\u0103rii pandemiei (martie 2020) concluziile \u00ee\u0219i p\u0103streaz\u0103\nactualitatea. S-au ad\u0103ugat experien\u021be noi care pot fi analizate \u00eentr-un alt\nstudiu, \u00eens\u0103 fundamentarea r\u0103m\u00e2ne aceea\u0219i. \u00cen completarea exemplelor acestui demers,\nva trebui s\u0103 ad\u0103ug\u0103m cercet\u0103ri  \u00een\nprivin\u021ba altor drepturi fundamentale: libertatea de asocietere, libertatea de\nexprimare \u0219i dreptul la informare, via\u021ba privat\u0103, protec\u021bia datelor, dreptul la\neduca\u021bie[5]<\/a> \u0219i\ncultur\u0103.<\/p>\n\n\n\n

I. Temeiuri juridice\n\u00een privin\u021ba aplic\u0103rii normelor de drepturile omului \u00een Uniunea European\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Protec\u021bia drepturilor omului \u00een Uniunea European\u0103 a cunoscut\nmai multe etape. La \u00eenceput a fost aplicarea principiului sau a standardului,\n\u00een func\u021bie de interpretare, referitor la tradi\u021biile\nconstitu\u021bionale comune<\/em>.[6]<\/a> Acesta\nera mai degrab\u0103 un ra\u021bionament prin care Curtea de Justi\u021bie (a Comunit\u0103\u021bilor\nEuropene, la acea vreme) a dedus c\u0103 se pot aplica principii ale drepturilor\nomului \u00een Uniunea European\u0103 (illo tempore<\/em>,\nComunit\u0103\u021bile). De exemplu, prin hot\u0103r\u00e2rea din 15 mai 1986,[7]<\/a> Curtea\nde Justi\u021bie a stabilit c\u0103 efectul direct al unei directive \u00een privin\u021ba\ngarant\u0103rii unei c\u0103i de atac, a unui control judec\u0103toresc este fundamentat\u0103 de\ntradi\u021biile constitu\u021bionale comune. A ad\u0103ugat, ca argument de autoritate\nConven\u021bia european\u0103 pentru ap\u0103rarea drepturilor omului \u0219i a libert\u0103\u021bilor\nfundamentale (CEDO), un document soft law \u2013 Declara\u021bia comun\u0103 a Parlamentului\nEuropean, a Consiliului \u0219i a Comisiei privind drepturile fundamentale din 5\naprilie 1977 \u2013 precum \u0219i o trimitere general\u0103 la propria sa jurispruden\u021b\u0103, un\nelement de precedent judiciar.[8]<\/a> Niciunul\ndintre temeiuri nu se afla \u00een Tratatul de la Roma. Apoi, ca un corolar al\ntradi\u021biilor constitu\u021bionale comune, referirile la hot\u0103r\u00e2rile Cur\u021bii Europene a\nDrepturilor Omului s-au \u00eenmul\u021bit \u0219i au c\u0103p\u0103tat consisten\u021b\u0103 juridic\u0103, uneori fiind\nsingurul temei \/ argument \u00een hot\u0103r\u00e2rea Cur\u021bii de Justi\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

Reglementarea drepturilor omului, la nivel de tratate, a fost\nconfigurat\u0103 prin Tratatul de la Maastricht, iar prin Tratatul de la Lisabona\ns-a \u00eencercat o fuziune a tuturor direc\u021biilor posibile. \u00cen prezent, art. 6 din\nTratatul privind Uniunea European\u0103 face referire la 1) tradi\u021biile\nconstitu\u021bionale comune, la 2) jurispruden\u021ba Cur\u021bii Europene a Drepturilor\nOmului[9]<\/a> dar instituie\n\u0219i 3) Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene (CDFUE)[10]<\/a>, \u00een care\ntrebuie s\u0103 se \u021bin\u0103 seama de interpretarea CEDO (art. 52 alin. (3) \u0219i 4) are o\nprevedere privind aderarea la Conven\u021bia european\u0103[11]<\/a>. \u00cen\nplus, \u00een unele situa\u021bii 5) Curtea hot\u0103r\u0103\u0219te cu privire la drepturi fundamentale\nf\u0103r\u0103 a analiza dispozi\u021biile din Cart\u0103 ci doar din directivele\/ regulamentele\nsubsecvente.[12]<\/a>\n\u0218i \u00eenainte de intrarea \u00een vigoare a Cartei, Curtea s-a referit la 6) principii\ngenerale de drept al Uniunii Europene[13]<\/a>.\nDrepturile fundamentale ca principiu general al dreptului Uniunii Europene apar\n\u00een Tratatul de la Maastricht \u0219i dispozi\u021biile sunt preluate \u00een Tratatul de la\nLisabona.[14]<\/a>\nEste de fapt corolarul discu\u021biei despre temeiul juridic: drepturile\nfundamentale sunt principii generale ale dreptului UE, principii care fac parte\ndin acquis-ul dreptului european. Pare pu\u021bin derutant cu at\u00e2tea surse disipate.\n\u00cens\u0103 nu este a\u0219a: Uniunea European\u0103, prin Tratatul de la Lisabona a restr\u00e2ns\nputernic domeniul de aplicare al propriei reglement\u0103ri privind drepturile\nfundamentale, chiar \u00een pofida jurispruden\u021bei Cur\u021bii, de o parte din motive de\ncompromis politic, pe de alt\u0103 parte din interesul de a-\u0219i sus\u021bine propriile\npolitici \u0219i strategii economice cu un instrument propriu de verificare a\naplic\u0103rii dispozi\u021biilor privind drepturile omului. Dar mai ales \u00een considerarea\npropriilor competen\u021be, aspect asupra c\u0103ruia vom reveni. Pe de alt\u0103 parte, \u00een afara\nsurselor juridice obligatorii men\u021bionate, avem \u0219i o seam\u0103 de documente[15]<\/a> care\nsunt f\u0103r\u0103 for\u021b\u0103 juridic\u0103 obligatorie, care provin de la institu\u021bii, oficii \u0219i\nagen\u021bii \u0219i care, \u00een considerarea cauzei Grimaldi<\/em>[16]<\/a>, au un\nputernic efect \u00een jurispruden\u021ba intern\u0103 \u0219i chiar la nivelul Cur\u021bii de Justi\u021bie.<\/p>\n\n\n\n

O alt\u0103 \u00eentrebare ar trebui s\u0103 ne preocupe: trimiterea la mai\nmulte izvoare, sau temeiuri juridice pentru solu\u021bionarea litigiilor (tradi\u021biile,\nCDFUE, jurispruden\u021ba CEDO)[17]<\/a> poate\ndetermina o imprecizie, o afectare a efectivit\u0103\u021bii drepturilor fundamentale,\neventual o aplicare contextual\u0103 a celor trei elemente? Activismul judiciar al\nCur\u021bii ar putea avea ca substrat \u0219i aceast\u0103 permeabilitate \u00een interpretarea\nsurselor juridice obligatorii. \u00cen plus, \u00een contextul nivelurilor diferite de\nprotec\u021bie a drepturilor omului (ale c\u0103ror surse provin \u00een special, din Uniunea\nEuropean\u0103 \u0219i Consiliul Europei), instan\u021bele \u0219i autorit\u0103\u021bile na\u021bionale se afl\u0103\n\u00eentr-un impas al ierarhiei normelor juridice. Oricum am denumi aceast\u0103 situa\u021bie\n(\u201emultilevel constitutionalism\u201d[18]<\/a>, de\nexemplu) este clar c\u0103 Europa se afl\u0103 \u00eentr-un impas \u00een privin\u021ba surselor\njuridice de protec\u021bie a drepturilor omului. Impasul \u0219i complexitatea se\nreg\u0103sesc at\u00e2t \u00een privin\u021ba activit\u0103\u021bii de judecat\u0103 a celor dou\u0103 jurisdic\u021bii\neuropene, CJUE \u0219i CEDO, dar \u0219i a instan\u021belor na\u021bionale, pentru care hot\u0103r\u00e2rile\ninstan\u021belor  de la Luxemburg \u0219i\nStrasbourg sunt obligatorii. <\/p>\n\n\n\n

Toate considera\u021biile privind temeiurile juridice utilizate de\ninstan\u021ba european\u0103 dar \u0219i de institu\u021bii[19]<\/a> \u00een\nmomentul \u00een care legifereaz\u0103 \u00ee\u0219i au sorgintea \u00een competen\u021bele Uniunii Europene.[20]<\/a>\nTratatul de Lisabona avut o grij\u0103 deosebit\u0103 s\u0103 sublinieze c\u0103 intrarea \u00een\nvigoare a Cartei nu extinde competen\u021bele Uniunii Europene.[21]<\/a> Cu\nprivire la competen\u021bele Uniunii Europene trebuie amintite dispozi\u021biile art. 3\nalin. (6) TUE, art. 5 alin. (2) TUE precum \u0219i dispozi\u021biile art. 1-5 din TFUE.\nProtec\u021bia drepturilor omului este un mijloc de garantare a respect\u0103rii\ndrepturilor fundamentale de c\u0103tre dreptul Uniunii Europene \u0219i institu\u021biile\nacesteia. De aici, Curtea consider\u0103 c\u0103 suntem de drept \u00eentr-un \u201ecadru\nconstitu\u021bional\u201d.[22]<\/a><\/p>\n\n\n\n

Domeniul de aplicare al Cartei este reglementat \u00een art. 51.\nAcesta restr\u00e2nge aplicarea Cartei pentru 1) institu\u021biile, organele, oficiile \u0219i\nagen\u021biile Uniunii, cu respectarea principiului subsidiarit\u0103\u021bii, precum \u0219i 2) statelor\nmembre numai \u00een cazul \u00een care acestea pun \u00een aplicare dreptul Uniunii.[23]<\/a> Grainne\nde Burca subliniaz\u0103 c\u0103 nu doar art. 51 limiteaz\u0103 o monitorizare eficient\u0103 a\nstatelor dar \u0219i mecanismele institu\u021bionale, care, dincolo de multiplele\nrapoarte, nu permit existen\u021ba unei monitoriz\u0103ri eficiente.[24]<\/a><\/p>\n\n\n\n

Eficien\u021ba \u0219i eficacitatea aplic\u0103rii normelor drepturilor\nomului \u00een Uniunea European\u0103 au o str\u00e2ns\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu aplicarea acestora \u00een situa\u021bii\nde criz\u0103. Aceast\u0103 introducere este justificat\u0103 de amploarea m\u0103surilor\nrestrictive, chiar de anulare a unor drepturi fundamentale \u00een perioada crizei\nsanitare. \u00cen continuare vom prezenta scurte exemple, care ar trebui dezvoltate\n\u00een studii distincte. Pornim de la rolul institu\u021biilor, agen\u021biilor \u0219i oficiilor\nUniunii \u00een timpul pandemiei, reac\u021biile \u0219i atribu\u021biile acestora. Str\u00e2ns legat de\nactivitatea institu\u021biilor \u00eencerc\u0103m s\u0103 decopert\u0103m o tipologie rela\u021bional\u0103, \u00eentre\ninstitu\u021bii \u0219i cet\u0103\u021beni, respectiv transparen\u021ba, elementul care confer\u0103\n\u00eencredere \u0219i stabilitate \u00eentr-o rela\u021bie. Din spectrul larg al transparen\u021bei\ndecizionale, al activit\u0103\u021bilor Uniunii \u00een general, discut\u0103m accesul la\ninforma\u021bii privind contractele de achizi\u021bie a vaccinurilor. Pandemia a afectat at\u00e2t\nlegisla\u021bia c\u00e2t \u0219i activitatea jurisdic\u021bional\u0103. Am ales s\u0103 trat\u0103m adoptarea de\ndocumente f\u0103r\u0103 for\u021b\u0103 juridic\u0103, denumite soft law. Din perspectiva libert\u0103\u021bilor\nconferite de tratate, cea mai vizibil afectat\u0103 a fost libera circula\u021bie a\npersoanelor, fie c\u0103 este vorba de reac\u021bia ini\u021bial\u0103 de \u00eenchidere a grani\u021belor,\nfie de accesul condi\u021bionat de un certificat european Covid-19. Alte drepturi \u0219i\nlibert\u0103\u021bi au fost restr\u00e2nse, cum ar fi dreptul la informare, dreptul la\nexprimare, dreptul la via\u021b\u0103 privat\u0103, dreptul la protec\u021bia datelor, dreptul la\neduca\u021bie sau dreptul la cultur\u0103.<\/p>\n\n\n\n

II. Institu\u021biile,\nagen\u021biile \u0219i oficiile Uniunii Europene<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Reac\u021bia institu\u021biilor, agen\u021biilor  \u0219i oficiilor s-a realizat \u00een cadrul normativ\nprev\u0103zut de tratate \u0219i celelalte acte legislative cu observarea atribu\u021biilor \u0219i\nav\u00e2nd \u00een vedere competen\u021bele Uniunii Europene.[25]<\/a> Agen\u021bia\npentru drepturi fundamentale a UE (FRA)[26]<\/a> are un\nrol central \u00een aceast\u0103 ecua\u021bie a stabilirii unei propor\u021bii \u00eentre m\u0103suri\nrestrictive \u0219i protec\u021bia drepturilor fundamentale sau a stabilirii unei juste\npropor\u021bii \u00een acordarea priorit\u0103\u021bii unui drept fundamental \u00een detrimentul\naltora. \u00cen iunie 2021 FRA a elaborat un document privind impactul pandemiei.[27]<\/a> \u00cen\nprezentarea studiului se arat\u0103 c\u0103 \u201epe m\u0103sur\u0103 ce pandemia de Covid-19 s-a\nr\u0103sp\u00e2ndit pe tot globul, autorit\u0103\u021bile din Uniunea European\u0103 au adoptat\nnenum\u0103rate m\u0103suri restrictive pentru a proteja via\u021ba \u0219i s\u0103n\u0103tatea oamenilor.\u201d\nA\u0219adar, temeiul restric\u021biilor este protec\u021bia s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, ca drept fundamental.\nAcest aspect este important, \u00eentruc\u00e2t o agen\u021bie a UE consider\u0103 c\u0103 restric\u021biile\nau putut fi \u00eentemeiate pe acest drept, \u00een privin\u021ba c\u0103ruia UE are competen\u021be\nreduse.[28]<\/a> Urm\u0103torul\npas, din punct de vedere institu\u021bional, a fost dezvoltarea centralismului\neuropean.[29]<\/a><\/p>\n\n\n\n

III. Exemple de\ndrepturi fundamentale afectate de criza sanitar\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Transparen\u021ba\ninstitu\u021biilor: contractele cu produc\u0103torii de vaccinuri<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Comisia European\u0103 a elaborat o strategie privind vaccinurile.[30]<\/a> Contractele\nprivind vaccinurile au fost considerate sensibile. De exemplu, \u00een cazul unui\nproduc\u0103tor de vaccin, contractul publicat a fost secretizat \u00een cea mai mare\nparte.[31]<\/a> Au fost\nsecretizate datele financiare, costurile propriu-zise, pl\u0103\u021bile anterioare ale\nUniuni \u00een dezvoltarea vaccinului etc. \u00centr-o \u00eentrebare, formulat\u0103 de un deputat\ndin Parlamentul European,[32]<\/a> din 20\nmai 2021, Comisiei Europene i s-a reamintit de dispozi\u021biile art. 15 TFUE \u0219i\nobliga\u021bia de transparen\u021b\u0103. Comisia nu a indicat un temei juridic al secretiz\u0103rii\ncontractelor, amintind de cooperarea dintre Uniune \u0219i statele membre.[33]<\/a><\/p>\n\n\n\n

Aceast\u0103 strategie a f\u0103cut referire la criteriile de \u00eencheiere\na contractelor privind vaccinul, \u00een special cu privire la r\u0103spundere, formul\u00e2nd\n\u00een termeni neclari pozi\u021bia Comisiei: \u201er\u0103spunderea: ce fel de cerin\u021be speciale\n\u00een materie de r\u0103spundere vor impune companiile, \u00een ipoteza c\u0103 vor impune astfel\nde cerin\u021be\u201d. A\u0219adar, \u00eenc\u0103 din 2020, Comisia p\u0103rea c\u0103 a\u0219teapt\u0103 ca produc\u0103torii\nde vaccin s\u0103 impun\u0103 cerin\u021be privind r\u0103spunderea. Pe de alt\u0103 parte, de\u0219i\nangajamentul Comisiei era de a contracta pentru toate statele membre, Uniunea\nsau Comisia nu aveau nicio r\u0103spundere, \u00eentreaga r\u0103spundere revenind statelor\nmembre.[34]<\/a> Mai\nmult, a\u0219a cum s-a dezv\u0103luit ulterior, Comisia a \u00eenc\u0103rcat cu o ultra-r\u0103spundere\nstatele membre, pe care profesori cu reputa\u021bie[35]<\/a> le-au\ncatalogat ca acoperind orice defect imaginabil: \u201eComisia European\u0103 a acceptat\n\u00een articolul 14 din acord o desp\u0103gubire extrem de larg\u0103 a produc\u0103torului, care\nacoper\u0103 aproape orice defect imaginabil, indiferent dac\u0103 acestea sunt caracteristicile\ninerente ale vaccinului, probleme de fabrica\u021bie\/distribu\u021bie \u0219i depozitare,\nerori de etichetare sau chiar probleme datorate administr\u0103rii vaccinului\u201d.[36]<\/a><\/p>\n\n\n\n

Dac\u0103 din punctul de vedere al compara\u021biei achizi\u021biei de\nvaccinuri \u00eentre metoda Uniunii Europene \u0219i procedura utilizat\u0103 de Marea\nBritanie[37]<\/a>,\nUniunea European\u0103 pare s\u0103 fi realizat un succes, consider\u0103m c\u0103 nici ast\u0103zi nu\nar fi t\u00e2rziu s\u0103 se renun\u021be la secrete \u00een favoarea transparen\u021bei \u0219i a unei mai\nbune comunic\u0103ri c\u0103tre cet\u0103\u021beni.[38]<\/a>\nEfectele contract\u0103rii vaccinului de c\u0103tre Comisie \u00een numele statelor membre\n\u00eenc\u0103 nu \u0219i-a atins cristalizarea juridic\u0103 pentru c\u0103 ne\u00een\u021belegerile \u0219i eventual litigiile\nvor ap\u0103rea mai t\u00e2rziu, iar noi \u00eenc\u0103 suntem \u00eentr-un termen de gra\u021bie.[39]<\/a><\/p>\n\n\n\n

Legisla\u021bie \u0219i\njurisdic\u021bii. Soft law \u00een timpul pandemiei: acces la legisla\u021bie, probleme\nprivind for\u021ba juridic\u0103<\/strong><\/p>\n\n\n\n

\u00cen aceea\u0219i comunicare a Comisiei, \u201eStrategia UE privind vaccinurile \u00eempotriva COVID-19\u201d,\ns-a subliniat c\u0103 unul dintre cei doi piloni este reglementarea, primul fiind \u201easigurarea\nunei produc\u021bii suficiente de vaccinuri \u00een UE\u201d. A\u0219adar, cel de al doilea pilon\nal strategiei anti-COVID-19 \u00een UE a fost detaliat astfel: \u201eadaptarea cadrului\nde reglementare al UE pentru a \u021bine seama de situa\u021bia de urgen\u021b\u0103 actual\u0103 \u0219i\nrecurgerea la mecanismele de flexibilitate normativ\u0103 existente pentru a\naccelera dezvoltarea, autorizarea \u0219i punerea la dispozi\u021bie a vaccinurilor,\nmen\u021bin\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp standarde adecvate \u00een materie de calitate, siguran\u021b\u0103\n\u0219i eficacitate a vaccinurilor.\u201d Flexibilitatea dreptului este o idee aproape\nclasic\u0103, \u00eens\u0103 \u00een contextul enun\u021bat de Comisie aceasta trebuie tratat\u0103 cu\nresponsabilitate, astfel cum s-a subliniat \u00eentr-o tez\u0103 mai veche dar care \u00ee\u0219i\np\u0103streaz\u0103 actualitatea \u00een privin\u021ba considera\u021biilor referitoare la soft law dar\n\u0219i ca urmare a faptului c\u0103 UE are, \u00een majoritate, competen\u021be non-exclusive.[40]<\/a> Dincolo\nde impactul crizei sanitare \u00een materie comercial\u0103, \u00een special \u00een privin\u021ba\ncontractelor,[41]<\/a>\ncare se vor rezolva mai degrab\u0103 prin aplicarea normelor proprii dreptului privat,\nproblema utiliz\u0103rii dreptului flexibil de c\u0103tre Uniunea European\u0103 se refer\u0103 \u00een\nspecial la institu\u021bii ale dreptului public. \u00cen special, avem \u00een vedere\nutilizarea soft law ca element de reglementare sau de dirijare a\ncomportamentului juridic al statelor membre.[42]<\/a> Soft\nlaw este una dintre problemele de actualitate \u00een Uniunea European\u0103, accentuat\u0103\nde criza sanitar\u0103. Dezavantajele ini\u021bierii unor documente soft law consist\u0103 \u00een deficitul\nde legitimitate, dificultatea controlului jurisdic\u021bional, neclaritatea efectelor\njuridice[43]<\/a>,\nla care se poate ad\u0103uga accesul la legisla\u021bie precum \u0219i probleme de tehnic\u0103\nlegislativ\u0103, cum ar fi intrarea \u0219i ie\u0219irea din vigoare, specii ale neclarit\u0103\u021bii\njuridice. Preg\u0103tirea unor m\u0103suri anti-covid pare s\u0103 fie fost punctul central al\nComisiei \u00een timpul crizei sanitare, de vreme ce \u00een aproape trei luni\n(martie-iunie 2020) au fost adoptate 238 de acte soft law din totalul de 384 de\nacte publicate \u00een Eur-Lex. A\u0219adar, 62% au fost documente cu caracter de\norientare, recomand\u0103ri, ghiduri, declara\u021bii privind ac\u021biuni ale institu\u021biilor Uniunii\nsau ale statelor membre, 17 % alte tipuri de documente (propuneri, proiect,\nrectific\u0103ri) \u0219i doar 21% acte cu for\u021b\u0103 juridic\u0103 obligatorie.[44]<\/a>\nAjutoare stat de aproape 1,9 trilioane euro au fost \u201elegiferate\u201d, prima facie,\nprin documente soft law.[45]<\/a> Este\ninteresant c\u0103 \u00een unele cazuri documentele soft law au fundamentat documente cu\nfor\u021b\u0103 juridic\u0103 obligatorie, cum ar fi regulamentele, despre care vom discuta \u00een\ncontinuare, privind condi\u021bionarea liberei circula\u021bii de certificatele Covid-19.\n<\/p>\n\n\n\n

Libera circula\u021bie a\npersoanelor \u0219i drepturile fundamentale<\/strong>. Libera\ncircula\u021bie a persoanelor a suferit mai multe regimuri \u00een perioada pandemiei. O\nabordare pertinent\u0103 a m\u0103surilor ar putea fi cele dou\u0103 etape: luarea unor m\u0103suri\n\u00een mod individual de fiecare stat membru \u0219i regulamentele privind certificatul Covid-19.[46]<\/a><\/p>\n\n\n\n

Prima serie de m\u0103suri s-a realizat empiric, de la stat la\nstat f\u0103r\u0103 o coordonare a Uniunii Europene.[47]<\/a> Prin\nacte de soft law, Uniunea a f\u0103cut anumite propuneri privind interpretarea\ndispozi\u021biilor tratatului.[48]<\/a> \u00cen\nplus, Uniunea a propus o serie de softuri care s\u0103 faciliteze libera circula\u021bie,\nsofturi care sunt greu de analizat \u0219i care, \u00een orice caz, produc o intruziune\n\u00een via\u021ba personal\u0103 \u0219i probabil, transfer\u0103 date \u00een afara Uniunii Europene.[49]<\/a> Prima\nserie de m\u0103suri se caracterizeaz\u0103 prin soft law \u0219i m\u0103suri unilaterale ale\nstatelor membre.<\/p>\n\n\n\n

A doua etap\u0103 a legifer\u0103rii nu se \u00eendep\u0103rteaz\u0103, pe fond, prea\nmult, de prima. De\u0219i, din punct de vedere legislativ s-a trecut la\nreglementarea prin regulamente acestea nu au produs efectele juridice dorite.\nReglementarea prin regulament, act de drept al Uniunii cu for\u021b\u0103 juridic\u0103\nobligatorie era o necesitate pentru uniformitate. Prin modalitatea de negociere\na acestora s-a ajuns la un text f\u0103r\u0103 un con\u021binut obligatoriu \u0219i care s\u0103 asigure\nrespectarea scopului pentru care s-a legiferat. Se poate afirma c\u0103 regulamentele\nau fost mai degrab\u0103 o interfa\u021b\u0103 a obligativit\u0103\u021bii vaccin\u0103rii la nivel na\u021bional\n\u0219i nu o premis\u0103 a liberei circula\u021bii. Libera circula\u021bie a persoanelor a fost\nrestric\u021bionat\u0103\/ condi\u021bionat\u0103 de vaccin, dar chiar \u0219i a\u0219a statele membre au avut\n\u0219i au \u00eenc\u0103 puterea de a adopta m\u0103surile pe care le consider\u0103 necesare. Potrivit\nart. 6 din Regulamentul (UE) 2021\/953 statele au obliga\u021bia s\u0103 emit\u0103\ncertificatul Covid-19, dar nu exist\u0103 nicio obligativitate pentru statele membre\nde a recunoa\u0219te acest document ca fiind singura condi\u021bie de intrare \u00eentr-un alt\nstat \u0219i nici nu a fost impus de Uniunea European\u0103 statelor membre.[50]<\/a> Uniunea\nEuropean\u0103 a fost un mediator \u00eentre diferitele tendin\u021be, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103\nuniformizeze documentul de constatare a vaccinului anti-Covid-19 sau trecerea\nprin boal\u0103. Prin urmare, dup\u0103 intrarea \u00een vigoare a regulamentului, practicile\nstatelor membre au fost la fel de disparate.[51]<\/a><\/p>\n\n\n\n

Uniunea European\u0103 a \u00eencercat s\u0103 protejeze drepturile\nfundamentale \u0219i libert\u0103\u021bile economice, \u0219i aici am discutat despre libera\ncircula\u021bie. Natura juridic\u0103 a acestor drepturi este diferit\u0103. Libera circula\u021bie\na persoanelor nu este un drept fundamental \u00een sensul clasic, este unul din\ndrepturile economice de baz\u0103 instituit prin Tratatul de la Roma (\u0219i cuprins, \u00een\nprezent, \u00een Tratatul privind Func\u021bionarea Uniunii Europene). M\u0103surile adoptate de\ninstitu\u021biile Uniunii au afectat drepturile fundamentale, \u00een contextul \u00een care interesul\nimediat era consolidarea liberei circula\u021bii (a persoanelor, dar pe o perioad\u0103\nchiar a m\u0103rfurilor). Consider\u00e2nd c\u0103 libera circula\u021bie este o valoare care trebuie\nprotejat\u0103 cu prioritate este posibil s\u0103 fi fost afectate drepturi fundamentale,\ncum ar fi dreptul la s\u0103n\u0103tate, dreptul la via\u021b\u0103 privat\u0103, dreptul la protec\u021bia\ndatelor. \u00censpre finalul perioadei analizate, s-a observat c\u0103 toate aceste\neforturi au fost zadarnice, pentru c\u0103 excep\u021biile din tratate nu pot fi anulate\nprin regulamente. A\u0219adar, a fost elaborat un regulament care este facultativ din\nperspectiva dreptului de a intra \u00een alt stat membru, regulament ce a instituit\ncertificatul Covid-19, un temei juridic pentru vaccinare,[52]<\/a> dar nu\na condus la o deplin\u0103 liber\u0103 circula\u021bie a persoanelor \u00een Uniunea European\u0103.<\/p>\n\n\n\n

Concluzii<\/strong><\/p>\n\n\n\n

Analiza\nindic\u0103 faptul c\u0103 pe de o parte sunt c\u00e2\u021biva factori care perturb\u0103 interpretarea\n\u0219i aplicarea normelor privind protec\u021bia drepturilor fundamentale \u00een Uniunea\nEuropean\u0103. Primul este structural, str\u00e2ns legat de istoria acestei organiza\u021bii\nregionale complexe. Este factorul stratific\u0103rii drepturilor fundamentale \u0219i al\np\u0103str\u0103rii tuturor izvoarelor. Apari\u021bia Cartei nu a \u00eenl\u0103turat niciun izvor de\ndrept anterior, ci doar le-a completat. Al doilea factor este Curtea de\nJusti\u021bie. Jurispruden\u021ba Cur\u021bii de Justi\u021bie are un rol important \u00een definirea\nUniunii Europene prin faptul c\u0103 hot\u0103r\u00e2rile sunt obligatorii \u0219i se constituie \u00een\nprecedent judiciar. \u00cen acela\u0219i timp, fa\u021b\u0103 de avantajul consolid\u0103rii\ninterpret\u0103rii jurispruden\u021bei \u00eentr-un mod organic, se poate \u00eentrez\u0103ri dezavantajul\nstagn\u0103rii \u00een modele de ra\u021bionament. Al treilea este Comisia European\u0103. Puterile\nacestei organiza\u021bii nu sunt limitate \u00een mod real de Parlamentul European, ci\npoate doar ajustate de Consiliul European \u0219i controlate, cu mare \u00eent\u00e2rziere de\nCurtea de Justi\u021bie. Legiferarea prin recomand\u0103ri indic\u0103 sl\u0103biciunea unei\norganiza\u021bii \u0219i puterea unei institu\u021bii. Studiul a cuprins c\u00e2teva exemple, din\ndomeniul ajutoarelor de stat, al transparen\u021bei decizionale \u0219i al liberei\ncircula\u021bii a persoanelor, exemple care \u00eentregesc imaginea cercet\u0103rii\nfundamentale. Se poate ridica \u00eentrebarea: ce este de f\u0103cut? Reforma tratatelor\neste pu\u021bin probabil\u0103 \u00een acest context. Criza sanitar\u0103 nu s-a \u00eencheiat \u0219i alte\ncrize sunt pe cale a-\u0219i produce efectele, \u00een special cele economice ca urmare a\ninstituirii unor sanc\u021biuni \u00eempotriva Rusiei, respectiv a instituirii unor restric\u021bii\nsau condi\u021bion\u0103ri privind exportul de gaze de c\u0103tre Rusia. \u201eDe lege ferenda\u201d nu\neste posibil \u00een acest moment, dar fundamentarea acestuia se poate realiza de\nacum. Statele membre \u0219i Uniunea European\u0103 trebuie s\u0103 decid\u0103 cu privire la\nnatura libert\u0103\u021bilor economice, tr\u0103s\u0103turile \u0219i func\u021bionarea, natura excep\u021biilor\n\u00een vreme de criz\u0103 (sanitar\u0103, economic\u0103, militar\u0103). Ne referim aici, \u00een\nprincipal la libera circula\u021bie a persoanelor, dar \u0219i la comportamentul\ninstitu\u021biilor privind achizi\u021biile publice efectuate, a rela\u021biilor dintre Uniune\n\u0219i state \u00een cazul unor crize. Aceste situa\u021bii trebuie reglementate sau cel,\npu\u021bin trebuie create mecanisme care \u00een situa\u021bie de criz\u0103 s\u0103 fie declan\u0219ate \u0219i\ns\u0103 func\u021bioneze. Toate crizele care afecteaz\u0103 organiza\u021biile \u0219i statele le \u00eent\u0103resc\nprin puterea experien\u021bei, a necesit\u0103\u021bii g\u0103sirii unor solu\u021bii eficiente.\nEficien\u021ba nu trebuie s\u0103 \u00eenl\u0103ture drepturile omului, coordonarea dintre un\nr\u0103spuns eficient \u0219i cadrul normativ al drepturilor fundamentale se g\u0103se\u0219te \u00een\ncomportamentul institu\u021biilor, al administra\u021biei. Mecanismele de control nu pot\nfi utilizate sau intervin prea t\u00e2rziu, c\u00e2nd deciziile institu\u021biilor \u0219i-au\nprodus efectul. \u00cen consecin\u021b\u0103, de\u0219i nu s-a \u00eencheiat, actuala criz\u0103 sanitar\u0103\nCovid-19 a pus la \u00eencercare elemente relevante ale dreptului Uniunii Europene:\nlegisla\u021bia, practicile administrative ale institu\u021biilor \u0219i statelor, reac\u021bia cu\nprivire la drepturile individuale \u0219i drepturile colective, amenajarea\nlibert\u0103\u021bilor prev\u0103zute \u00een Tratatul privind Func\u021bionarea Uniunii Europene.\nAceste schimb\u0103ri sunt \u00een mare parte politice, iar nu juridice. Mai mult\u0103 putere\n\u0219i centralism pentru institu\u021biile Uniunii sau mecanisme de cooperare eficiente\n\u00eentre Uniune \u0219i statele membre sunt p\u0103r\u021bi ale unui r\u0103spuns care trebuie\nconfigurat \u00een modificarea actualului sistem de tratate ale Uniunii.
<\/p>\n\n\n\n

\n\n\n\n

[1]<\/a> Daniel-Mihail \u015eandru este\ncercet\u0103tor \u0219tiin\u021bific gr. I \u0219i profesor univ. dr. \u2013 Centrul de Studii de Drept\nEuropean (CSDE) al Institutului de Cercet\u0103ri Juridice \u201eAcad. Andrei R\u0103dulescu\u201d\nal Academiei Rom\u00e2ne. Contact: mihai.sandru@csde.ro Materialul a fost preg\u0103tit\npentru Sesiunea anual\u0103 de comunic\u0103ri \u0219tiin\u021bifice \u201eDreptul \u0219i crizele globale. Implica\u021bii juridice ale crizei sanitare<\/em>\u201d,\norganizat\u0103 de Institutul de Cercet\u0103ri Juridice \u201eAcad. Andrei R\u0103dulescu\u201d al\nAcademiei Rom\u00e2ne \u00een data de 22-23 septembrie 2022. La data de 3 mai 2022 au\nfost verificate ultima dat\u0103 leg\u0103turile internet.<\/p>\n\n\n\n

[2]<\/a> Este vorba de persoan infectate\nsau suspecte de a fi purt\u0103rii noului virus SARS-CoV-2 (severe acute respiratory\nsyndrome coronavirus 2 – sindrom sever respirator acut coronavirus 2) care\ndeclan\u0219eaz\u0103 boala COVID-19. Declararea pandemiei de c\u0103tre Organiza\u021bia Mondial\u0103\na S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii a avut loc la 11 martie 2020. A se vedea: WHO Director-General’s\nopening remarks at the media briefing on COVID-19<\/em> – 11 March 2020,\ndisponibil la adresa https:\/\/www.who.int\/dg\/speeches\/detail\/who-director-general-s-opening-remarks-at-the-media-briefing-on-covid-19–11-march-2020;\nprimul document al Uniunii Europene a ap\u0103rut dou\u0103 zile mai t\u00e2rziu: Comisia\nEuropean\u0103, R\u0103spunsul coordonat la nivel\neuropean cu privire la coronavirus: \u00centreb\u0103ri \u0219i r\u0103spunsuri<\/em>, 13 martie\n2020, Bruxelles disponibil la adresa\nhttps:\/\/ec.europa.eu\/commission\/presscorner\/detail\/ro\/qanda_20_458<\/p>\n\n\n\n

[3]<\/a> Prezentul articol se adaug\u0103 unui\nstudiu  pe care l-am elaborat \u00een aceast\u0103\nperioad\u0103 \u0219i cu care are conexiuni importante, fiind necesar\u0103 o lectur\u0103 a\nacestora: Daniel-Mihail \u0218andru,\nConstantin-Mihai Banu<\/strong>, Competen\u021bele\nUniunii Europene \u00een solu\u021bionarea crizei medicale<\/em>, Revista rom\u00e2n\u0103 de drept\neuropean, nr. 4\/2021, p. 18-29; <\/p>\n\n\n\n

[4]<\/a> Daniel-Mihail \u0218andru<\/strong>, Tipologia\nprotec\u021biei datelor cu caracter personal \u00een situa\u021bii de criz\u0103 medical\u0103: coronavirus\nCOVID-19<\/em>, Pandectele rom\u00e2ne, nr. 1\/2020, p. 28-43. A se vedea \u0219i: Francisco J. Bariffi, Julia M. Puaschunder<\/strong>,\nArtificial Intelligence and Big Data in\nthe Age of COVID-19<\/em>, Proceedings of the 24rd Research Association for\nInterdisciplinary Studies (RAIS) conference, October 17, 2021, disponibil la\nadresa https:\/\/ssrn.com\/abstract=3981155; Nora\nNi Loideain<\/strong>, Regulating Health\nResearch and Respecting Data Protection: A Global Dialogue<\/em>, International\nData Privacy Law, vol. 10, 2\/2020, p. 115, disponibil la adresa\nhttps:\/\/ssrn.com\/abstract=3688916<\/p>\n\n\n\n

[5]<\/a> A se vedea \u0219i: Adriana-Maria \u0218andru, Daniel-Mihail \u0218andru<\/strong>,\nProtectia \u0219i securitatea datelor\npersonale \u00een educa\u021bia digital\u0103<\/em>, \u00een volum Ciprian Ceobanu, Constantin Cuco\u0219, Olimpius Istrate, Ion-Ovidiu\nP\u00e2ni\u0219oar\u0103<\/strong> (coord.), Educa\u021bia digital\u0103<\/em>,\nEd. Polirom, 2020, p. 83-95; Daniel-Mihail\n\u0218andru, Irina Alexe, Alexandru Georgescu, Marius C\u0103t\u0103lin Mitrea, Daniela Du\u021b\u0103<\/strong>,\nNerespectarea protec\u021biei datelor de c\u0103tre\noperatorii din domeniul educa\u021biei: sanc\u021biuni din Europa, practici din Rom\u00e2nia<\/em>,\nPandectele rom\u00e2ne, nr. 3\/2021, p. 185-206; Adriana-Maria\n\u0218andru, Daniel-Mihail \u0218andru<\/strong>, Catalogul\n\u0219colar online \u2013 riscuri asupra vie\u021bii private \u0219i \u00een privin\u021ba protec\u021biei datelor<\/em>,\nRevista rom\u00e2n\u0103 de drept european, nr. 2\/2021, p. 91-96; Daniel-Mihail \u0218andru, Adriana Maria \u0218andru, <\/strong>Fotografii \u0219i \u0219colari pe re\u021bele sociale: shoot, like share and so\non…final frontier: data protection<\/em>, Revista rom\u00e2n\u0103 de drept european, nr.\n4\/2020, p. 62-70.<\/p>\n\n\n\n

[6]<\/a> Anterior a existat o respingere a\naplic\u0103rii drepturilor omului de c\u0103tre Curte: CJCE, 2\/56, Geitling Ruhrkohlen-Verkaufsgesellschaft e.a. \/ \u00cenalta Autoritate<\/em>,\nhot\u0103r\u00e2rea din 20.03.1957, Rec. 1957, p. 9; CJCE, 1\/58, Stork & Cie\/\u00cenaltei Autorit\u0103\u021bi a Comunit\u0103\u021bii Europene a Carbunelui \u0219i\nO\u021belului<\/em>, hot\u0103r\u00e2rea din 04.02.1959, Rec. 1959, p.43; etc. Prima cauz\u0103 \u00een\ncare drepturile omului sunt aplicate de c\u0103tre Curtea de Justi\u021bie este CJCE, 29\/69,\nStauder \/ Stadt Ulm<\/em>, hot\u0103r\u00e2rea din\n12.11.1969, Rec. 1969, p. 419. Pe larg: Adriana-Maria\n\u0218andru<\/strong>, Regimul juridic al drepturilor\nomului \u00een Uniunea European\u0103<\/em>, Ed. Universitar\u0103, 2018, p. 43 \u0219i urm. \u0160ejla Imamovic<\/strong>, The Architecture of Fundamental Rights in the European Union<\/em>, Hart\nPublishing, 2022. \u00cen prezentul articol nu urm\u0103m o anumit\u0103 tipologie a\ncronologiei impactului drepturilor omului \u00een Uniunea European\u0103. Pentru o\nsintez\u0103, \u00een acest sens, a se vedea: Gr\u00e1inne\nDe B\u00farca<\/strong>, The evolution of EU human\nrights law<\/em>, \u00een Paul Craig, Gr\u00e1inne\nde B\u00farca<\/strong>, The Evolution of EU Law<\/em>,\nThird Edition, Oxford University Press, 2021, p. 480-505.<\/p>\n\n\n\n

[7]<\/a> CJ, 222\/84,  Johnston\n\/ Chief Constable of the Royal Ulster Constabulary<\/em>, hot\u0103r\u00e2rea din 15 mai\n1986, ECR 1986, p. 1651, ECLI:EU:C:1986:206.<\/p>\n\n\n\n

[8]<\/a> \u201eControlul judec\u0103toresc […] reflect\u0103\nun principiu general de drept care se afl\u0103 la baza tradi\u021biilor constitu\u021bionale\ncomune statelor membre. Acest principiu a fost de asemenea consacrat de\narticolele 6 \u0219i 13 din Conven\u021bia european\u0103 pentru ap\u0103rarea drepturilor omului\n\u0219i a libert\u0103\u021bilor fundamentale, din 4 noiembrie 1950. Astfel cum s-a recunoscut\nprin Declara\u021bia comun\u0103 a Parlamentului European, a Consiliului \u0219i a Comisiei\ndin 5 aprilie 1977 (JO C 103, p. 1) \u0219i prin jurispruden\u021ba Cur\u021bii, \u00een cadrul\ndreptului comunitar trebuie s\u0103 se \u021bin\u0103 seama de principiile pe care se\n\u00eentemeiaz\u0103 aceast\u0103 conven\u021bie.\u201d<\/p>\n\n\n\n

[9]<\/a> A se vedea \u0219i: C-60\/00, Carpenter<\/em>, hot\u0103r\u00e2rea din 11 iulie 2002,\nECR 2002 p. I-6279, ECLI:EU:C:2002:434, pct. 40-43.<\/p>\n\n\n\n

[10]<\/a> Introducerea Cartei cu num\u0103r\nimpresionant de drepturi, fa\u021b\u0103 de alte documente interna\u021bionale, cum ar fi\nConven\u021bia european\u0103 a drepturilor omului a condus \u0219i la necesitatea unei\ndihotomii \u00eentre drepturi mai vechi \u0219i mai noi, cum ar fi dreptul la via\u021b\u0103\nprivat\u0103 (reglementate de CEDO \u00eentr-un singur articol \u0219i de CDFUE \u00een dou\u0103 articole\ndistincte). A se vedea: Adriana-Maria\n\u015eandru<\/strong>, Privire critic\u0103 asupra\njurispruden\u0163ei Cur\u0163ii de Justi\u0163ie a UE referitoare la interpretarea art. 8\nprivind protec\u0163ia datelor cu caracter personal din Carta drepturilor\nfundamentale a Uniunii Europene (CDFUE)<\/em>, Pandectele Rom\u00e2ne, nr. 1\/2018, p.\n26-33; Daniel-Mihail \u0218andru<\/strong>, Analiza jurispruden\u021bei rom\u00e2ne privind\nacordarea de daune morale pentru nerespectarea protec\u021biei datelor cu caracter\npersonal<\/em>, Revista rom\u00e2n\u0103 de drept privat, nr. 3\/2020, p. 310-323. Problemele\nde interpretare paralel\u0103 \u00eentre CEDO \u0219i CJUE nu au fost surmontate. Cu o sintez\u0103\ndespre tipologia rela\u021biei dintre cele dou\u0103 instan\u021be: Aurora Ciuc\u0103<\/strong>, Dialogul dintre\nC.E.D.O. \u0219i Curtea de Justi\u021bie a U.E. privind protec\u021bia drepturilor omului<\/em>,\n\u00een Ion. M. Anghel (coord.), Reglement\u0103ri\nale Uniunii Europene de un interes aparte-sui generis, pentru Rom\u00e2nia<\/em>, Ed.\nUniversul Juridic, Bucure\u0219ti, 2017; Federica Casarosa and Madalina Moraru\n(Eds), The Practice of Judicial Interaction in the Field of Fundamental Rights.\nThe Added Value of the Charter of Fundamental Rights of the EU, Edward Elgar,\n2022.<\/p>\n\n\n\n

[11]<\/a> Aceast\u0103 norm\u0103 juridic\u0103 nu a r\u0103mas\nf\u0103r\u0103 consecin\u021be juridice, din perspectiva aplic\u0103rii de c\u0103tre instan\u021be \u00een\nlitigii \u00een care drepturile omului sunt invocate pe fond, cel pu\u021bin \u00een fa\u021ba\ninstan\u021belor din Rom\u00e2nia: Judec\u0103toria Sectorului 4, Sentin\u021ba Civil\u0103 nr. 8739 din\n29.10.2012: \u201eInstan\u021ba respinge cererea formulat\u0103 de creditoare av\u00e2nd ca obiect\ncererea de pronun\u021bare a unei hot\u0103r\u00e2ri preliminare \u0219i de suspendare a cauzei\np\u00e2n\u0103 la pronun\u021barea unei hot\u0103r\u00e2ri preliminare de c\u0103tre Curtea de Justi\u021bie a\nUniunii Europene, ca ne\u00eentemeiate, av\u00e2nd \u00een vedere dispozi\u021biile art. 6 alin. 2\ndin Tratatul privind Uniunea European\u0103 \u00een versiunea consolidat\u0103, ulterior\n\u00eencheierii Tratatului de la Lisabona, potrivit c\u0103rora ,,Uniunea ader\u0103 la\nConven\u021bia european\u0103 pentru ap\u0103rarea drepturilor omului si a libert\u0103\u021bilor\nfundamentale\u201d, prin urmare, av\u00e2nd \u00een vedere aderarea Uniunii Europene la\nConven\u021bia european\u0103 pentru ap\u0103rarea drepturilor omului si a libert\u0103\u021bilor\nfundamentale, dispozi\u021biile articolului 47 din Carta Drepturilor Fundamentale\nale Uniunii Europene privind dreptul la un proces echitabil trebuie s\u0103 fie\ninterpretate \u00een concordan\u021b\u0103 cu dispozi\u021biile art. 6 din Conven\u021bia European\u0103 a\nDrepturilor Omului privind dreptul la un proces echitabil \u0219i \u00een sensul acestor\ndispozi\u021bii. Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 \u00een jurispruden\u021ba sa, Curtea European\u0103 a\nDrepturilor a analizat dispozi\u021biile OUG nr. 71\/2009 din perspectiva art. 6 din\nConven\u021bia European\u0103 a Drepturilor Omului privind dreptul la un proces\nechitabil, instan\u021ba re\u021bine c\u0103, cererea de pronun\u021bare a unei hot\u0103r\u00e2ri\npreliminare privind interpretarea dispozi\u021biilor art. 47 din Carta Drepturilor\nFundamentale a Uniunii Europene \u00een sensul de a se aprecia dac\u0103 acestea se opun\ndispozi\u021biilor art.1 din OUG nr. 71\/2009, este ne\u00eentemeiat\u0103.\u201d Desigur, exist\u0103 \u0219i\nefortul de negociere, reluat dup\u0103 prezentarea Avizului 2\/13 de c\u0103tre CJUE.<\/p>\n\n\n\n

[12]<\/a> \u00cen materia\nprotec\u021biei datelor, a se vedea: C-40\/17, Fashion ID<\/em>, hot\u0103r\u00e2rea din 29 iulie 2019, ECLI:EU:C:2019:629; C-673\/17,\nPlanet49<\/em>, hot\u0103r\u00e2rea din 1 octombrie\n2019, ECLI:EU:C:2019:801.<\/p>\n\n\n\n

[13]<\/a> C-144\/04, Mangold, hot\u0103r\u00e2rea din 22 noiembrie 2005,\nECR 2005 p. I-9981, ECLI:EU:C:2005:709, pct. 75: \u201ePrincipiul\nnediscrimin\u0103rii bazate pe v\u00e2rst\u0103 trebuie astfel considerat ca fiind un\nprincipiu general al dreptului comunitar.\u201d \u00cen cauz\u0103 era pus\u0103 \u00een discu\u021bie\ninterpretarea Directivei 2000\/78\/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de\ncreare a unui cadru general \u00een favoarea egalit\u0103\u021bii de tratament \u00een ceea ce\nprive\u0219te \u00eencadrarea \u00een munc\u0103 \u0219i ocuparea for\u021bei de munc\u0103 (JO, Ed. special\u0103 \u00een\nlb. rom\u00e2n\u0103, Cap. 05, Vol. 006, p. 7-13). Curtea face trimitere la preambulul\nDirectivei 78\/2000, \u00een special la pct. 1 (care prive\u0219te art. 6 TUE \u0219i pct. 4 (declara\u021bii\n\u0219i conven\u021bii din sistemul dreptului interna\u021bional, respectiv al Organiza\u021biei\nNa\u021biunilor Unite).<\/p>\n\n\n\n

A\nse vedea \u0219i: Chiara Amalfitano<\/strong>, General Principles of EU Law and the\nProtection of Fundamental Rights<\/em>, Edward Elgar, 2018.<\/p>\n\n\n\n

[14]<\/a> Takis Tridimas<\/strong>, The General\nPrinciples of EU Law<\/em>, OUP, 2017; Ulf\nBernitz, Xavier Groussot, Jaan Paju, Sybe A. de Vries (Eds)<\/strong>, General Principles of EU Law and the EU\nDigital Order<\/em>, Wolters Kluwer, 2020.<\/p>\n\n\n\n

[15]<\/a> De exemplu, opiniile, ghidurile,\nrecomand\u0103rile Comitetului european pentru protec\u021bia datelor, documentele Agen\u021biei\npentru Drepturi Fundamentale a Uniunii Europene (FRA) sau comunic\u0103rile\nComisiei.<\/p>\n\n\n\n

[16]<\/a> CJ, 322\/88, Grimaldi \/ Fonds des maladies professionnelles<\/em>, hot\u0103r\u00e2rea din 13\ndecembrie 1989, ECR 1989, p. 4407, ECLI:EU:C:1989:646, pct. 18.<\/p>\n\n\n\n

[17]<\/a> \u00cen cadrul instan\u021belor rom\u00e2ne am\nidentificat hot\u0103r\u00e2ri judec\u0103tore\u0219ti \u00een care \u0219i aderarea Uniunii Europene la CEDO\neste un temei pentru solu\u021bionarea unui litigiu. A se vedea, de ex. Judec\u0103toria\nSectorului 4, Sentin\u021ba Civil\u0103 nr. 8739 din 29.10.2012, disponibil\u0103 \u00een rolii.ro\n(Instan\u021ba respinge cererea formulat\u0103 de creditoare av\u00e2nd ca obiect cererea de\npronun\u021bare a unei hot\u0103r\u00e2ri preliminare \u0219i de suspendare a cauzei p\u00e2n\u0103 la\npronun\u021barea unei hot\u0103r\u00e2ri preliminare de c\u0103tre Curtea de Justi\u021bie a Uniunii\nEuropene, ca ne\u00eentemeiate, av\u00e2nd \u00een vedere dispozi\u021biile art. 6 alin. 2 din\nTratatul privind Uniunea European\u0103 \u00een versiunea consolidat\u0103, ulterior\n\u00eencheierii Tratatului de la Lisabona, potrivit c\u0103rora ,,Uniunea ader\u0103 la\nConven\u021bia european\u0103 pentru ap\u0103rarea drepturilor omului si a libert\u0103\u021bilor\nfundamentale\u201d […]).<\/p>\n\n\n\n

[18]<\/a> Ingolf Pernice<\/strong>, Multilevel\nConstitutionalism and the Treaty of Amsterdam: European Constitution-making Revisited?<\/em>,Vol.\n36, CML Rev, 1999, p. 703.<\/p>\n\n\n\n

[19]<\/a> Institu\u021biile fac trimitere \u00een\npreambulul actelor adoptate la tradi\u021bii constitu\u021bionale, principii generale ale\ndreptului sau jurispruden\u021ba CEDO ori CJUE. A se vedea \u0219i orient\u0103rile FRA: \u201eAplicarea<\/em> Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene \u00een domeniul\nlegifer\u0103rii \u0219i al elabor\u0103rii de politici la nivel na\u0163ional\u201d<\/em>, Oficiul pentru\nPublica\u0163ii al Uniunii Europene, 2020.<\/p>\n\n\n\n

[20]<\/a> A se vedea, de\nex. Daniel-Mihail \u0218andru,\nConstantin-Mihai Banu<\/strong>, Competen\u021bele\nUniunii Europene \u00een solu\u021bionarea crizei medicale<\/em>, Revista rom\u00e2n\u0103 de drept\neuropean, nr. 4\/2021, p. 18-29; Eleftheria\nNeframi<\/strong> (ed.), Objectifs et comp\u00e9tences dans l\u2019Union europ\u00e9enne, <\/em>Bruylant\n2012.<\/p>\n\n\n\n

[21]<\/a> Prima Declara\u021bie anexat\u0103 la Actul\nfinal al Conferin\u021bei Interguvernamentale care a adoptat Tratatul de la Lisabona,\nsemnat la 13 decembrie 2007 arat\u0103 c\u0103: \u201ePrezenta Cart\u0103 nu extinde domeniul de\naplicare a dreptului Uniunii \u00een afara competen\u021belor Uniunii, nici nu creeaz\u0103\nvreo competen\u021b\u0103 sau sarcin\u0103 nou\u0103 pentru Uniune \u0219i nu modific\u0103 competen\u021bele \u0219i\nsarcinile stabilite de tratate.\u201d De asemenea, a se vedea Protocolul nr. 30\nprivind aplicarea Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene \u00een Polonia\n\u0219i \u00een Regatul Unit \u0219i   Declara\u021bia (53)\nRepublicii Cehe cu privire la Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.\nDar, mai ales, trebuie s\u0103 avem \u00een vedere art. 6 alin. (1) al doilea paragraf\ndin TUE, potrivit c\u0103ruia \u201eDispozi\u021biile cuprinse \u00een Cart\u0103 nu extind \u00een niciun\nfel competen\u021bele Uniunii astfel cum sunt definite \u00een tratate\u201d, art. 51 alin.\n(2) din Cart\u0103: \u201ePrezenta cart\u0103 nu extinde domeniul de aplicare a dreptului\nUniunii \u00een afara competen\u021belor Uniunii, nu creeaz\u0103 nici o competen\u021b\u0103 sau\nsarcin\u0103 nou\u0103 pentru Uniune \u0219i nu modific\u0103 competen\u021bele \u0219i sarcinile stabilite\nde tratate\u201d, precum \u0219i o referire \u00een fraza a doua a art. 51 alin. (1).<\/p>\n\n\n\n

[22]<\/a> Avizul 2\/13 al Cur\u021bii de Justi\u021bie din\n18 decembrie 2014: \u201e177. Prin urmare, drepturile\nfundamentale, astfel cum sunt recunoscute \u00een special prin cart\u0103, trebuie s\u0103 fie\ninterpretate \u0219i aplicate \u00een cadrul Uniunii cu respectarea acestui cadru\nconstitu\u021bional, amintit la punctele 155-176 din prezentul aviz.\u201d<\/p>\n\n\n\n

[23]<\/a> Pe larg: Eleanor Spaventa<\/strong>, The\ninterpretation of Article 51 of the EU Charter of Fundamental Rights: The\ndilemma of stricter or broader application of the Charter to national measures<\/em>,\nEuropean Parliament, Study, 2016, disponibil la adresa https:\/\/www.europarl.europa.eu\/RegData\/etudes\/STUD\/2016\/556930\/IPOL_STU(2016)556930_EN.pdf<\/a> CU privire la negocierea art. 51,\na se vedea: Gr\u00e1inne De B\u00farca<\/strong>, The Drafting of the EU Charter of\nFundamental Rights<\/em>, European Law Review, vol. 26, 2001, p. 214; Piet Eeckhout<\/strong>, The EU Charter of Fundamental Rights and the Federal Question<\/em>, CMLRev,\nVol. 39, 2002, p. 945. Pentru jurispruden\u021ba relevant\u0103 a se vedea site-ul FRA,\nArt. 51 \u2013 \u201eField of application\u201d – https:\/\/fra.europa.eu\/en\/eu-charter\/article\/51-field-application<\/a>; Tobias Lock comentariu art. 51 \u00een\nvol. Manuel Kellerbauer, Marcus Klamert,\nand Jonathan Tomkin (Eds.)<\/strong>, The EU\nTreaties and the Charter of Fundamental Rights. A Commentary<\/em>, Oxford\nUniversity Press, 2019, p. 2241-<\/p>\n\n\n\n

[24]<\/a> Gr\u00e1inne De B\u00farca<\/strong>, The\nevolution of EU human rights law<\/em>, op. cit., p. 495.<\/p>\n\n\n\n

[25]<\/a> A se vedea, pe larg, Daniel-Mihail \u0218andru, Constantin-Mihai Banu<\/strong>,\nCompeten\u021bele Uniunii Europene \u00een\nsolu\u021bionarea crizei medicale<\/em>, Revista rom\u00e2n\u0103 de drept european, nr. 4\/2021,\np. 18-29.<\/p>\n\n\n\n

[26]<\/a> Dosarul FRA privind situa\u021bia drepturilor\nomului \u00een perioada pandemiei: https:\/\/fra.europa.eu\/en\/themes\/covid-19; a se\nvedea punctual \u0219i o discu\u021bie despre cazul Italiei, https:\/\/fra.europa.eu\/en\/news\/2020\/discussing-covid-19s-fundamental-rights-impact-italy.\n\u00cen studiul am analizat activitatea \u0219i perspectivele Centrului European de\nPrevenire \u0219i Control al Bolilor (\u201eCEPCB\u201d), Agen\u0163iei Europene pentru Medicamente\n(\u201eEMA\u201d), precum \u0219i Comitetul european pentru protec\u0163ia datelor. \u00cen contextul\nacestui articol, vom discuta  puterile\nFRA, \u00een contextul protec\u021biei drepturilor fundamentale \u0219i raportat la sec\u021biunea\nanterioar\u0103, dedicat\u0103 temeiurilor juridice aplicabile drepturilor fundamentale\n\u00een UE.<\/p>\n\n\n\n

[27]<\/a> FRA, The coronavirus pandemic and fundamental rights: a year in review<\/em>, 2021\ndisponibil la adresa https:\/\/fra.europa.eu\/en\/publication\/2021\/coronavirus-pandemic-focus<\/a> documentul FRA (p. 7) indic\u0103 mai\nmulte articole din Cart\u0103 care au fost implicate \u00een restric\u021biile din timpul\npandemiei: art. 3, art. 6, art. 7, art. 8, art. 10, art. 11, art. 12, art. 21,\nart, 45, iar \u00een privin\u021ba drepturilor sociale \u0219i economice \u2013 art. 14, art. 15,\n16, 17 \u0219i 31, art. 34, art. 35, iar \u00een mod particular au fost afectate drepturile\ncopiilor (art. 24), persoanelor \u00een v\u00e2rst\u0103 (art. 25), persoanelor cu\ndizabilit\u0103\u021bi (art. 26), precum \u0219i \u00een aplicarea art. 21 (nediscriminarea).<\/p>\n\n\n\n

[28]<\/a> Existen\u021ba unor competen\u021be reduse a\nUniunii Europene \u00eentr-un anumit domeniu, va avea drept consecin\u021b\u0103 cre\u0219terea\nriscului unor solu\u021bii conflictuale \u00eentre jurisdic\u021bia Uniunii \u0219i jurisdic\u021biile\nna\u021bionale. Vezi \u00een acest sens, Nicolae –\nDrago\u0219 Ploe\u0219teanu, Andrei Palade<\/strong>, Conflictul\ndintre justi\u021bia constitu\u021bional\u0103 \u0219i justi\u021bia european\u0103<\/em>, \u00een Revista Rom\u00e2n\u0103 de\nDrept European, nr. 1 din 2016, p. 139.<\/p>\n\n\n\n

[29]<\/a> Comunicare a Comisiei c\u0103tre\nParlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic \u0219i Social European \u0219i\nComitetul Regiunilor, Construirea unei\nUniuni Europene a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii: consolidarea rezilien\u021bei UE \u00een caz de amenin\u021b\u0103ri\ntransfrontaliere la adresa s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii<\/em>, Bruxelles, 11.11.2020 COM(2020) 724\nfinal. Am discutat acest aspect \u00een Daniel-Mihail\n\u0218andru, Constantin-Mihai Banu<\/strong>, Competen\u021bele\nloc. cit., p. <\/em>25-28.<\/p>\n\n\n\n

[30]<\/a> Comisia European\u0103, Comunicare a\nComisiei Strategia UE privind vaccinurile \u00eempotriva COVID-19, 17.6.2020\nCOM(2020) 245 final, Bruxelles; mai multe documente de pres\u0103: Comisia\nEuropean\u0103, Coronavirus: Comisia dezv\u0103luie strategia UE privind vaccinurile,\n17.06.2020, \nhttps:\/\/ec.europa.eu\/info\/live-work-travel-eu\/coronavirus-response\/public-health\/eu-vaccines-strategy_ro<\/p>\n\n\n\n

[31]<\/a> A se vedea, Vaccines: contract\nbetween European Commission and AstraZeneca now published, Comunicat din\n29.01.2021, https:\/\/ec.europa.eu\/commission\/presscorner\/detail\/en\/ip_21_302;\ncontractul a fost semnat \u00een august 2020, Coronavirus: the Commission signs\nfirst contract with AstraZeneca, 27 August 2020, Brussels,\nhttps:\/\/ec.europa.eu\/commission\/presscorner\/detail\/en\/ip_20_1524. \u00cen octombrie\n2021 s-a subliniat c\u0103 reticen\u021ba unor cet\u0103\u021beni la vaccinare provine din lipsa de\ntransparen\u021b\u0103 Comunicat de pres\u0103 SESIUNE ENVI PETI  21.10.2021, COVID-19: Parliament wants more\ntransparent EU vaccine policies,\nhttps:\/\/www.europarl.europa.eu\/news\/ro\/press-room\/20211014IPR14927\/covid-19-parliament-wants-more-transparent-eu-vaccine-policies<\/p>\n\n\n\n

[32]<\/a> Question for written answer  E-002718\/2021, Ern\u0151 Schaller-Baross (NI),\nSubject: Transparency and accountability in the procurement of COVID-19\nvaccines, https:\/\/www.europarl.europa.eu\/doceo\/document\/E-9-2021-002718_EN.html<\/p>\n\n\n\n

[33]<\/a> Answer given by Ms Kyriakides on\nbehalf of the European Commission, 23.07.2021, Question reference:\nE-002718\/2021\nhttps:\/\/www.europarl.europa.eu\/doceo\/document\/E-9-2021-002718-ASW_EN.html<\/p>\n\n\n\n

[34]<\/a> De\u0219i Comisia va fi responsabil\u0103\npentru procesul de achizi\u021bii \u0219i pentru contractele APA \u00eencheiate, r\u0103spunderea\npentru punerea la dispozi\u021bie \u0219i utilizarea vaccinului, inclusiv pentru orice\ndesp\u0103gubire specific\u0103 care ar putea fi cerut\u0103 de un anumit APA, va reveni\nstatelor membre cump\u0103r\u0103toare.<\/p>\n\n\n\n

[35]<\/a> Ace\u0219tia provin de la universit\u0103\u021bi\nimportante din Europa, dar \u0219i think-tank-uri \nde prestigiu sau asocia\u021bii \u0219tiin\u021bifice: Universit\u00e9 Panth\u00e9on-Assas,\nBritish Institute of International and Comparative Law, Durham Law School, NUI\nGalway, University of Wroc\u0142aw, 11KBW Chambers, University of Piemonte\nOrientale, Carl von Ossietzky University of Oldenburg, Maastricht University,\nUniversity of Copenhagen. Acestora li se adaug\u0103 \u0219i Transparecy International. A\nse vedea: Emily Wegener, EU\u2019s lack of transparency around Covid-19 Vaccine\nnegotiations is damaging public trust, 14.01.2022,\nhttps:\/\/ti-health.org\/content\/european-union-covid-19-vaccine-negotitaitons-contracts-transparency\/<\/p>\n\n\n\n

[36]<\/a> Jean-S\u00e9bastien Borghetti, Duncan Fairgrieve, Richard Goldberg, Geraint\nHowells, Piotr Machnikowski, Eleonora Rajneri, Peter Rott, Marcus\nPilgerstorfer, Marta Santos Silva, Vibe Ulfbeck<\/strong>, Procurement of Covid-19 vaccines: why were legal liabilities\ntransferred to the public sector?<\/em>, InDret Privado, N\u00ba1\/2022.<\/p>\n\n\n\n

[37]<\/a> Deirdre Halloran<\/strong>, Procurement\nduring a Public Health Crisis: the Role of the European Union<\/em>, Irish\nStudies in International Affairs, Volume 32, nr. 1\/2021. Un asemenea studiu comparativ\nar trebui reluat dup\u0103 pandemie \u0219i poate 10 ani mai t\u00e2rziu. <\/p>\n\n\n\n

[38]<\/a> Aceast\u0103 comunicare a avut efect \u0219i\n\u00een privin\u021ba succesului vaccin\u0103rii facultative. Contractarea vaccinurilor are\nleg\u0103tur\u0103 cu utilizarea acestora. Un subiect complicat pentru c\u0103 impune o\ncercetare \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, cercetare referitoare la riscuri medicale. Dar\ndincolo de aceast\u0103 cercetare trebuie evaluat, din punct de vedere juridic,\nproblema riscurilor \u0219i a r\u0103spunderii. Consecin\u021bele vaccinurilor, facultative\nsau obligatorii, sunt departe de a-\u0219i fi produs efectele juridice. Ac\u021biuni\njudiciare referitoare la r\u0103spundere sau malpraxis e posibil s\u0103 fie deschise\n\u00eentre timp sau \u00een viitor. La nivelul Uniunii europene, vaccinul nu afost\ndeclarat obligatoriu. A se vedea: Regulamentul (UE) 2020\/1043 al Parlamentului\nEuropean \u0219i al Consiliului din 15 iulie 2020 privind efectuarea de studii\nclinice \u0219i furnizarea de medicamente de uz uman care con\u021bin organisme\nmodificate genetic sau care constau \u00een organisme modificate genetic \u0219i care\nsunt destinate trat\u0103rii sau prevenirii bolii provocate de coronavirus\n(COVID-19), JO L 231, 17.7.2020, p. 12-16, precum \u0219i Nicolae Voiculescu, Maria-Beatrice Berna,<\/strong> Vaccinarea \u00eempotriva infect\u0103rii cu virusul SARS-CoV-2: \u00eentre abord\u0103ri\ninstitu\u021bionale \u0219i scenarii repudiatoare<\/em>, Universul Juridic, 29.01.2021, disponibil\nuniversuljuridic.ro. A existat o declara\u021bie, a pre\u0219edintei Comisiei  Europene, \u00een direc\u021bia obligativit\u0103\u021bii\nvaccinului anti-Covid-19,  \u00een decembrie\n2021, dar strategia nu re\u021bine aceast\u0103 direc\u021bie: Coronavirus: Comisia dezv\u0103luie strategia UE privind vaccinurile<\/em>, 17\niunei 2020,\nhttps:\/\/ec.europa.eu\/info\/live-work-travel-eu\/coronavirus-response\/public-health\/eu-vaccines-strategy_ro<\/p>\n\n\n\n

[39]<\/a> Cu toate acestea deja se pun \u00een\ndiscu\u021bie probleme privind legea aplicabil\u0103: Ben K\u00f6hler<\/strong>, Global sales law\nin a global pandemic: The CISG as the applicable law to the EU-AstraZeneca\nAdvance Purchase Agreement?, <\/em>5.02.2021, https:\/\/conflictoflaws.net\/2021\/global-sales-law-in-a-global-pandemic-the-cisg-as-the-applicable-law-to-the-eu-astrazeneca-advance-purchase-agreement\/<\/a>; Editors of the EAPIL Blog, The\nRome I Regulation, the CISG and the EU-AstraZeneca Dispute, 08.07.2021, https:\/\/eapil.org\/2021\/07\/08\/the-rome-i-regulation-the-cisg-and-the-eu-astrazeneca-dispute\/<\/a> Parlamentul European a constituit\no comisie de anchet\u0103 \u00een leg\u0103tur\u0103 cu ac\u021biunea Comisiei \u00een criza Covid-19. Pe\nlarg: https:\/\/oeil.secure.europarl.europa.eu\/oeil\/popups\/ficheprocedure.do?lang=en&reference=2022\/2584(RSO)<\/p>\n\n\n\n

[40]<\/a> Pe larg:  S\u00e9bastien\nMarciali<\/strong>, La flexibilit\u00e9 du droit de\nl’Union europ\u00e9enne<\/em>, Bruxelles, Bruylant, 2007.<\/p>\n\n\n\n

[41]<\/a> Christian Twigg-Flesner<\/strong>, The\nPotential of the COVID-19 Crisis to Cause Legal Disruption to Contracts and\nContract Law<\/em>  \u00een vol. Ewoud Hondius, Marta Santos Silva, Andrea\nNicolussi, Pablo Salvador Coderch, Christiane Wendehorst, Fryderyk Zoll (eds.)<\/strong>,\nCoronavirus and the Law in Europe<\/em>,\nIntersentia, 2021, disponibil la adresa https:\/\/ssrn.com\/abstract=3625004.<\/p>\n\n\n\n

[42]<\/a> Oana \u0218tefan<\/strong>, COVID-19 soft law: voluminous, effective, legitimate? A research agenda<\/em>,\nEuropean Papers, Vol. 5, Iss. 1\/2020, 663-670; Corina Andone, Florin Coman-Kund<\/strong>, Persuasive rather than \u2018binding\u2019 EU soft law? An argumentative\nperspective on the European Commission\u2019s soft law instruments in times of\ncrisis<\/em>, The Theory and Practice of Legislation, Vol. 10, Iss. 1\/2022,\n22-47.<\/p>\n\n\n\n

[43]<\/a> Oana \u0218tefan<\/strong>, EU Soft Law: New\nDevelopments Concerning the Divide Between Legally Binding Force and Legal\nEffects<\/em>, Modern Law review, Vol. 75, Iss. 5\/2012, p. 879. Pentru aspecte\nteoretice, a se vedea: Oana \u0218tefan<\/strong>, Soft Law in Court. Competition Law, State\nAid and the Court of Justice of the European Union<\/em>, Wolters Kluwer, 2013.<\/p>\n\n\n\n

[44]<\/a> Oana \u0218tefan<\/strong>, The future of\nEuropean Union soft law: A research and policy agenda for the aftermath of\nCOVID-19<\/em>, Journal of International and Comparative Law, Vol. 7, Iss.\n2\/2020, p. 329-349.<\/p>\n\n\n\n

[45]<\/a> Pe larg: Oana \u0218tefan<\/strong>, The future of\nEuropean Union soft law<\/em>, loc cit., p. 347.<\/p>\n\n\n\n

[46]<\/a> Regulamentul (UE) 2021\/953 al\nParlamentului European \u0219i al Consiliului din 14 iunie 2021 privind cadrul\npentru eliberarea, verificarea \u0219i acceptarea certificatelor interoperabile de\nvaccinare, testare \u0219i vindecare de COVID-19 (certificatul digital al UE privind\nCOVID) pentru a facilita libera circula\u021bie pe durata pandemiei de COVID-19, JO,\nL 211, 15.6.2021, p. 1-22; Regulamentul (UE) 2021\/954 al Parlamentului European\n\u0219i al Consiliului din 14 iunie 2021 privind cadrul pentru eliberarea,\nverificarea \u0219i acceptarea certificatelor interoperabile de vaccinare, testare\n\u0219i vindecare de COVID-19 (certificatul digital al UE privind COVID) referitor\nla resortisan\u021bii \u021b\u0103rilor ter\u021be afla\u021bi \u00een situa\u021bie de \u0219edere legal\u0103 sau care au\nre\u0219edin\u021b\u0103 legal\u0103 pe teritoriul statelor membre, pe durata pandemiei de\nCOVID-19, JO, L 211, 15.6.2021, p. 24-28.<\/p>\n\n\n\n

[47]<\/a> \u0218i aici Comisia a intervenit cu\nrecomand\u0103ri: Comunicarea Comisiei c\u0103tre Parlamentul European, Consiliul\nEuropean \u0219i Consiliu, COVID-19:\nrestric\u021bia temporar\u0103 a c\u0103l\u0103toriilor neesen\u021biale c\u0103tre UE<\/em>, Bruxelles,\n16.3.2020 COM(2020) 115 final; Comunicarea Comisiei c\u0103tre Parlamentul European,\nConsiliul European \u0219i Consiliu referitoare\nla evaluarea aplic\u0103rii restric\u021biei temporare privind c\u0103l\u0103toriile neesen\u021biale\nc\u0103tre UE<\/em>, Bruxelles, 8.4.2020, COM(2020) 148 final,\nhttps:\/\/eur-lex.europa.eu\/legal-content\/EN\/TXT\/?uri=CELEX%3A52020DC0148;  Comisia European\u0103, Foaie de parcurs european\u0103 comun\u0103 c\u0103tre ridicarea m\u0103surilor de limitare\na r\u0103sp\u00e2ndirii COVID-19<\/em>, https:\/\/ec.europa.eu\/info\/sites\/info\/files\/\njoint_eu_roadmap_lifting_covid19_containment_measures_ro.pdf; Pe larg, m\u0103surile\nluate la nivel na\u021bional \u00een Apan\nRodica Diana, Cornelia Gabriela Bala<\/strong>, \nHealth  Regulations to  Strengthen the Capacity\nto Respond to the Covid-19  Pandemic. The fight against systemic\nvulnerabilities in health and social care<\/em>, \u00een Apan Rodica Diana, Cornelia Gabriela Bala<\/strong>,  (coord.),  Dreptul san\u0103t\u0103\u021bii \u2013 Provoc\u0103ri \u00een vremea pandemiei<\/em>, <\/a>Pro\nUniversitaria, Bucure\u0219ti, 2022, p. 44\u201388.<\/p>\n\n\n\n

[48]<\/a> Consiliul Uniunii Europene a\nelaborat p\u00e2n\u0103 acum trei recomand\u0103ri. Prima, \u201eCOVID-19: Consiliul adopt\u0103 o\nrecomandare viz\u00e2nd coordonarea m\u0103surilor care afecteaz\u0103 libera circula\u021bie\u201d,\neste din 13 noiembrie 2020, adic\u0103 la peste 6 luni de la declan\u0219area efectelor\npandemiei. Recomandarea este disponibil\u0103 la adresa:\nhttps:\/\/www.consilium.europa.eu\/ro\/press\/press-releases\/2020\/10\/13\/covid-19-council-adopts-a-recommendation-to-coordinate-measures-affecting-free-movement\/;\ncelelalte dou\u0103 recomand\u0103ri sunt din 14 iunie 2021 \u0219i 24 ianuarie 2022. Informa\u021biile\nsunt disponibile aici:\nhttps:\/\/www.consilium.europa.eu\/ro\/policies\/coronavirus\/covid-19-travel-in-the-eu\/<\/p>\n\n\n\n

[49]<\/a> De exemplu, aplica\u021bia Re-Open\ndisponibil\u0103 \u00een Google \u0219i Apple. Informa\u021bii sunt disponibile aici: https:\/\/reopen.europa.eu\/en.\nUna dintre problemele prelucr\u0103rii datelor prin astfel de aplica\u021bii este aceea a\nrespect\u0103rii principiilor GDPR, \u00een special principiile transparen\u021bei \u0219i\nechit\u0103\u021bii. A se vedea: Daniel-Mihail\n\u0218andru<\/strong>, Principiul transparen\u0163ei \u00een\nprotec\u0163ia datelor cu caracter personal<\/em>, Pandectele rom\u00e2ne, nr. 4\/2018, p.\n59-69; Daniel-Mihail \u015eandru<\/strong>, Principiul echit\u0103\u021bii \u00een prelucrarea datelor\ncu caracter personal<\/em>, Pandectele rom\u00e2ne, nr. 3\/2018, p. 57-63. Pe pagina\nacestei aplica\u021bii este men\u021bionat un singur temei juridic, respectiv o\nrecomandare a Consiliului: Recomandarea\n(UE) 2020\/912 a Consiliului din 30 iunie 2020 privind restric\u021bia temporar\u0103\nasupra c\u0103l\u0103toriilor neesen\u021biale c\u0103tre UE \u0219i posibila eliminare a acestei\nrestric\u021bii<\/em>, JO L 208I, 1.7.2020, p. 1\u20137<\/p>\n\n\n\n

[50]<\/a> \u00centr-o analiz\u0103 a proiectului de\nregulament se ar\u0103ta c\u0103 \u201edac\u0103 modul \u00een care Uniunea European\u0103 contribuie la\nsupravegherea implement\u0103rii sistemului bazat pe [Certificate Digitale Verzi]\nCDV este prestabilit, r\u0103m\u00e2ne \u00een stare de obscuritate aportul statelor membre la\ncontrolul implement\u0103rii- fapt care poate conduce, pe termen lung, la\ndificult\u0103\u021bi \u00een aplicarea Certificatelor Digitale Verzi. Introducerea\nini\u021biativelor legislative de tipul celor propuse de Comisie \u00een scopul\nsalvgard\u0103rii libert\u0103\u021bii de circula\u021bie \u2013 grav restric\u021bionat\u0103 din considerente de\ns\u0103n\u0103tate public\u0103- trebuie s\u0103 fie realizat\u0103 \u00een acord cu cerin\u021bele inform\u0103rii \u0219i\na deplinei transparen\u021be.\u201d A se vedea: Nicolae\nVoiculescu, Maria-Beatrice Berna<\/strong>, Certificatele\ndigitale verzi (CDV): posibile scenarii de evolu\u021bie pentru viitorul drepturilor\nomului<\/em>, Universul Juridic, 6 aprilie 2021, disponibil la\nuniversuljuridic.ro<\/p>\n\n\n\n

[51]<\/a> S.J., Finlanda interzice\npersoanelor nevaccinate anti-Covid s\u0103 intre pe teritoriul s\u0103u, chiar dac\u0103 au un\ntest negativ pentru coronavirus, HotNews.ro, 28 decembrie 2021, disponibil la\nadresa https:\/\/www.hotnews.ro\/stiri-coronavirus-25266956-finlanda-interzice-intrarea-calatorilor-nevaccinati-anti-covid-teritoriul-sau-chiar-test-negativ.htm;\nSuedia cere un test negativ la Covid-19 pentru to\u0163i c\u0103l\u0103torii care intr\u0103 \u00een\n\u021bar\u0103, HotNews.ro, disponibil la adresa HotNews.ro, 22 decembrie 2021, https:\/\/www.hotnews.ro\/stiri-coronavirus-25258749-suedia-cere-test-negativ-covid-19-pentru-toti-calatorii-care-intra-tara.htm<\/p>\n\n\n\n

[52]<\/a> Reglementarea european\u0103 a condus\nla litigii \u00een statele membre privind temeiurile insitutii obligativit\u0103\u021bii\nvaccin\u0103rii sau a altor m\u0103suri restrictive, m\u0103suri care erau pur interne\n(cet\u0103\u021beni rom\u00e2ni care s\u0103 poat\u0103 intre \u00een maazine din Rom\u00e2nia). Silviu\nDorin \u0218chiopu<\/strong>, Considera\u021bii\nasupra constitu\u021bionalit\u0103\u021bii unor prevederi din Legea nr. 55\/2020 cu impact\nasupra legalit\u0103\u021bii \u00eentrebuin\u021b\u0103rii \u00een context intern a certificatului digital al\nUE privind covid<\/em>, Dreptul, nr. 4\/2022.<\/p>\n\n\n\n


<\/div><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[4,6,10,367],"tags":[349,351,357,316,354,350,358,353,361,362,359,363,356,364,355,360,365,352,366],"class_list":["post-3994","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cercetare","category-cultura-dreptului-european","category-evenimente","category-studii-si-cercetari-juridice","tag-covid-19","tag-covid-19-health-crisis","tag-criza-sanitara","tag-daniel-mihail-sandru","tag-drepturi-fundamentale","tag-european-union","tag-free-movement-of-persons","tag-fundamental-rights","tag-health-crisis","tag-legislatie","tag-legislation","tag-libera-circulatie-a-persoanelor","tag-protectia-drepturilor-fundamentale","tag-romania","tag-soft-law","tag-studii-si-cercetari-juridice","tag-transparency-of-institutions","tag-transparenta-institutiilor","tag-uniunea-europeana"],"_links":{"self":[{"href":"http:\/\/www.csde.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3994"}],"collection":[{"href":"http:\/\/www.csde.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"http:\/\/www.csde.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.csde.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"http:\/\/www.csde.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=3994"}],"version-history":[{"count":1,"href":"http:\/\/www.csde.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3994\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":3995,"href":"http:\/\/www.csde.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/3994\/revisions\/3995"}],"wp:attachment":[{"href":"http:\/\/www.csde.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=3994"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.csde.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=3994"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"http:\/\/www.csde.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=3994"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}