Dreptul societar \u00een Romania si Uniunea Europeana,<\/strong><\/p>\n editia a V-a, 8 octombrie 2015<\/strong><\/p>\n \u00a0Academia Rom\u00e2n\u0103, Sala de Consiliu, 8 octombrie 2015, ora 13<\/p>\n \u00a0AGENDA<\/b><\/p>\n \u00a0Eveniment facebook<\/a><\/p>\n Moderator: Lucian BOJIN<\/b><\/p>\n <\/p>\n <\/p>\n Conf. univ. dr. Emod VERESS<\/b>, Recunoa\u015fterea interesul de grup – devine grupul de societ\u0103\u0163i o institu\u0163ie a dreptului societar?<\/i><\/p>\n Grupul de societ\u0103\u0163i este f\u0103r\u0103 nicio t\u0103gad\u0103 o realitate economic\u0103, dar \u015fi o realitate juridic\u0103, \u00een multe \u015fi diferite ramuri de drept. Este un obiect de reglementare al dreptului fiscal (este suficient s\u0103 avem \u00een vedere normele privind pre\u0163urile de transfer sau obliga\u0163ia de consolidare a situa\u0163iilor financiare anuale la nivel de grup), al dreptului pie\u0163ei de capital, al dreptului concuren\u0163ei, al dreptului administrativ (am \u00een vedere normele speciale privind supravegherea grupurilor \u00een domenul institu\u0163iilor de credit \u015fi a celor de asigurare) etc. Normele dreptului societar care reglementeaz\u0103 grupul de societ\u0103\u0163i sunt \u00eens\u0103 inexistente \u00een anumite state membre, \u00een schimb \u00een alte state membre exist\u0103 reglement\u0103ri specifice.<\/p>\n Uniunea European\u0103 \u00een prezent analizeaz\u0103 oportunitatea reglement\u0103rii unei no\u0163iuni interesante, respectiv a interesului de grup, urm\u0103rind s\u0103 dea un imbold pentru dezvoltarea dreptului european al societ\u0103\u0163ilor dup\u0103 e\u015fecul unor proiecte. De asemenea, exist\u0103 un alt proiect privind societatea european\u0103 unipersonal\u0103, prototipul ideal al societ\u0103\u0163ii subordonate dintr-un grup de societ\u0103\u0163i. Consecin\u0163ele practice ale normativiz\u0103rii la nivelul UE al conceptului de interes de grup sunt numeroase, men\u0163ionez doar cu titlu exemplificativ c\u0103 organele de conducere ale unei societ\u0103\u0163i subordonate care au s\u0103v\u00e2r\u015fit fapte contrare intereselor acestei societ\u0103\u0163i conduse de ei s-ar putea absolvi de r\u0103spundere dac\u0103 \u00een realitate au ac\u0163ionat potrivit interesului grupului. De asemenea, ar putea fi clarificate raporturile dintre membrii grupului, reglementate condi\u0163iile exercit\u0103rii dreptului de a da indica\u0163ii pentru organele administrative ale societ\u0103\u0163ilor subordonate, solu\u0163ionate unele probleme care decurg din statutul de investitor minoritar etc. \u00a0\u00a0 \u00cen prezentarea propus\u0103 vor fi analizate problemele dificile ridicate la nivelul UE privind posibilit\u0103\u0163ile unei viitoare reglement\u0103ri \u015fi impactul diferitelor solu\u0163ii propuse.<\/p>\n <\/p>\n Lector univ. dr. Manole Ciprian Popa<\/b>, Grupurile de societ\u0103\u0163i din perspectiva practicii judec\u0103tore\u015fti<\/i><\/p>\n \u00cen ultimii ani, litigiile dintre ac\u0163ionarii minoritari \u015fi cei majoritari apar\u0163in\u00e2nd unor societ\u0103\u0163i de grup au \u00eenceput s\u0103 fie abordate \u015fi judecate nu numai dintr-o perspectiv\u0103 limitat\u0103 la rela\u0163iile dintre ac\u0163ionari, respectiv dintre ace\u015ftia \u015fi societate, ci \u015fi din perspectiva, mult mai complex\u0103 \u015fi mai adecvat\u0103, a grupurilor de societ\u0103\u0163i. O asemenea abordare este pozitiv\u0103, deoarece astfel se eviden\u0163iaz\u0103 particularit\u0103\u0163ile func\u0163ion\u0103rii societ\u0103\u0163ilor de grup, particularit\u0103\u0163i care rezult\u0103 tocmai din apartenen\u0163a la un grup de societ\u0103\u0163i. \u00cen aceast\u0103 lucrare, ne propunem s\u0103 analiz\u0103m modul \u00een care instan\u0163ele judec\u0103tore\u015fti au examinat problematica grupurilor de societ\u0103\u0163i, din punct de vedere conceptual \u015fi terminologic, \u00een cadrul ac\u0163iunilor cu care au fost sesizate. Analiza pe care o vom \u00eentreprinde va reflecta diversitatea denumirii grupurilor de societ\u0103\u0163i; dac\u0103 ele reprezint\u0103 entit\u0103\u0163i legitime de afaceri; dac\u0103 se recunoa\u015fte existen\u0163a unui interes al grupului diferit de interesul social sau dac\u0103 simpla apartenen\u0163\u0103 la grup genereaz\u0103 anumite efecte juridice.<\/p>\n <\/p>\n Prof.univ.dr. Liviu Bogdan CIUC\u0102, Alexandra Cri\u015fan,<\/b> Dreptul societar \u00eentre Codul Civil rom\u00e2n \u015fi legisla\u0163ia european\u0103<\/i><\/b><\/p>\n Dreptul societar, av\u00e2nd ca obiect principal de studiu societ\u0103\u0163ile comerciale, cuprinde \u00een fapt, totalitatea normelor de drept care au ca obiect raporturile juridice al c\u0103ror subiecte, \u00een principal, sunt societ\u0103\u0163ile comerciale. Codul Civil rom\u00e2n adoptat prin Legea nr. 287\/2009 din data de 17 iulie 2009, consacrat printr-o concep\u0163ie monist\u0103, aduce modific\u0103ri substan\u0163iale \u00een materie, at\u00e2t din punct de vedere al \u00eenglob\u0103rii codului comercial \u00een codul civil, c\u00e2t \u015fi din perspectiva acord\u0103rii normei juridice na\u0163ionale cu normele europene \u00een materie.<\/p>\n Dezvoltarea economic\u0103 \u015fi raporturile juridice comerciale, sunt legate direct de cerin\u0163ele pie\u0163ei \u015fi reprezint\u0103 unul dintre motoarele de dezvoltare social\u0103. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, at\u00e2t legisla\u0163ia european\u0103 c\u00e2t \u015fi cea na\u0163ional\u0103, abordeaz\u0103 fenomenele economice \u015fi cerin\u0163ele pie\u0163ei, cu scopul asigur\u0103rii unor proceduri transparente, predictibile \u015fi aplicabile \u00een \u00eentreg spa\u0163iul european.<\/p>\n <\/p>\n Lector dr. Lucian BOJIN<\/b>, Modalit\u0103\u0163i \u015fi motiva\u0163ii ale tehnicii<\/i>\u00a0piercing the corporate veil<\/p>\n De c\u00e2\u0163iva ani se discut\u0103 \u015fi \u00een Rom\u00e2nia destul de mult despre tehnica juridic\u0103 prin care se \u00eenl\u0103tur\u0103 efectele separa\u0163iei de patrimonii instituite prin crearea unei persoane juridice, legisla\u0163ia recent\u0103 introduc\u00e2nd \u015fi norme de principiu explicite \u00een acest sens. \u00cens\u0103 dincolo de eticheta unic\u0103 \u201epiercing the corporate veil<\/i>\u201d, practica american\u0103 \u015fi european\u0103 a consacrat mai multe modalit\u0103\u0163i ale acestei tehnici, fiecare adaptat\u0103 unui scop diferit urm\u0103rit de cel care apeleaz\u0103 la aceast\u0103 tehnic\u0103. Doctrina \u015fi practica din Rom\u00e2nia nu au elaborat foarte mult pe tema distinc\u0163iilor din interiorul acestei tehnici, \u00eens\u0103 o astfel de reflec\u0163ie este necesar\u0103 pentru a identifica mai bine posibilit\u0103\u0163ile sale de utilizare \u00een practic\u0103. Prezentul articol \u00ee\u015fi propune s\u0103 contribuie la reflec\u0163ia \u00een acest sens, a c\u0103rei momentan\u0103 insuficien\u0163\u0103 poate fi \u015fi o explica\u0163ie pentru practica judiciar\u0103 relativ s\u0103rac\u0103 \u00een acest domeniu.<\/p>\n <\/p>\n Mihaela GHERGHE, Asist. univ. drd. Raluca PAPADIMA, Radu V\u0102LEANU<\/b>, Retragerea ac\u0163ionarilor. Studiu de drept comparat<\/i><\/p>\n \u00cen principiu, dac\u0103 nu este aplicabil\u0103 o excep\u0163ie legal\u0103 sau contractual\u0103, ac\u0163ionarii unei societ\u0103\u0163i nu se pot retrage din societate dup\u0103 bunul lor plac. Pe m\u0103sur\u0103 ce dreptul societar a evoluat de la regula unanimit\u0103\u0163ii la cea a votului majoritar, legea a acordat ac\u0163ionarilor drepturi de retragere, drept compensare pentru pierderea dreptului de veto. \u00cen plus, ac\u0163ionarii au uneori drepturi contractuale de retragere. Articolul trateaz\u0103 doar drepturile legale de tragere, ca mijloc de protec\u0163ie a ac\u0163ionarilor minoritari, \u00een dou\u0103 state membre ale Uniunii Europene (Rom\u00e2nia \u015fi Fran\u0163a), \u00een compara\u0163ie cu Statele Unite ale Americii.<\/p>\n Aceste trei \u0163\u0103ri au fost selectate pentru c\u0103 prezint\u0103 diferen\u0163e fundamentale privind pie\u0163ele de capital \u015fi elemente conexe. Rom\u00e2nia are una dintre cele mai sc\u0103zute capitaliz\u0103ri de pia\u0163\u0103 din Uniunea European\u0103 \u015fi \u00eenregistreaz\u0103 relativ pu\u0163in\u0103 activitate pe pie\u0163ele de capital sau litigii societare. Fran\u0163a are a doua cea mai mare capitalizare de pia\u0163\u0103 din Uniunea European\u0103, cu un nivel de litigii societare relativ ridicat. Statele Unite ale Americii au pie\u0163e de capital foarte puternice \u015fi active iar num\u0103rul de litigii societare a fost \u015fi este extrem de ridicat.<\/p>\n \u00cen toate trei \u0163\u0103rile analizate, am observat o folosire din ce \u00een ce mai frecvent\u0103 a drepturilor legale de retragere \u00een contextul unor evenimente recente specifice. \u00cen Rom\u00e2nia, este vorba despre desfiin\u0163area pie\u0163ei Rasdaq. \u00cen Fran\u0163a, este vorba despre adoptarea unor reglement\u0103ri recente (de exemplu, legea Florange) sau ini\u0163ierea unor propuneri legislative. \u00cen Statele Unite ale Americii, au ap\u0103rut fonduri de investi\u0163ii specializate care folosesc \u00een mod speculativ, cu mare succes, exercitarea drepturilor legale de retragere ca model financiar de investi\u0163ie.<\/p>\n \u00cen ce prive\u015fte Rom\u00e2nia \u015fi Fran\u0163a, state membre ale Uniunii Europene, cu institu\u0163ii similare privind societ\u0103\u0163ile comerciale, am constat diferen\u0163e semnificative privind drepturile legale de retragere, de\u015fi unele drepturi legale de retragere \u00ee\u015fi au sursa \u00een reglement\u0103ri europene (de exemplu, Directiva fuziuni \u015fi Directiva oferte publice). Explic\u0103m \u015fi discut\u0103m aceste diferen\u0163e \u00een contextul unei compara\u0163ii cu Statele Unite ale Americii, unde aceste drepturi sunt invocate foarte frecvent, exist\u00e2nd at\u00e2t practic\u0103 c\u00e2t \u015fi jurispruden\u0163\u0103 abundente.<\/p>\n \u00a0<\/b><\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0\u00a0 ZSOLT Kokoly<\/b>, Consideratii\u00a0privind exercitarea libert\u0103\u0163ii de stabilire de c\u0103tre societ\u0103\u0163ile furnizoare de servicii mass-media audiovizuale \u00een UE<\/i><\/p>\n Societatile\u00a0\u00a0<\/b>furnizoare de servicii mass-media audiovizuale se afla in situatie speciala in ceea ce priveste exercitarea libertatii de stabilire, deoarece pe de o parte, ca orice societate comerciale beneficiaza de libertatile fundamentale potrivit reglementarilor cuprinse in TFUE, dar pe de alta parte se afla sub egida reglemat\u0103rilor Directivei 2010\/13\/UE privind serviciile mass-media audiovizuale. Directiva se bazeaza pe principiul \u201e\u0163\u0103rii de origine\u201d\u00a0care impune ca furnizorii de servicii audiovizuale s\u0103 se supun\u0103 doar reglement\u0103rilor din \u0163ara de origine, \u015fi nu celor din \u0163ara de destina\u0163ie\u00a0cu excep\u0163ia circumstan\u0163elor, foarte limitate. Acest principiu functioneaza ca o „axioma”, insa aceasta situatie se datoreaza in mare masura Curtii Europene de Justitie, care inca din inceputurile anilor ’90 a stabilit cu ocazia mai multor cauze ca tara de origine este tara unde este stabilit societetate comerciala furnizoare de servicii audiovizuale.<\/p>\n In cadrul lucrarii vor fi prezentate cateva cauze din jurisprudenta relevanta a\u00a0Curtii Europene de Justitie privind problematica tarii de origine si exercitarea libertatii de stabilire de catre aceste societati – \u00a0mai multe ridicand \u00a0probleme similare ca si in celebra cauza Centros (de ex. C-56\/96, Vt4).<\/p>\n <\/p>\n Conf. univ. dr. M\u0103d\u0103lina\u00a0BOTINA,<\/b> \u00centreprinderea institu\u0163ie revendicat\u0103 de \u015ftiin\u0163ele economice \u015fi \u015ftiin\u0163ele juridice<\/i><\/p>\n Cronologic, no\u0163iunea de \u00eentreprindere a apar\u0163inut \u015ftiin\u0163elor economice \u015fi nu \u015fi-a pus problema apartenen\u0163ei la \u015ftiin\u0163ele juridice. Defini\u0163ia pe care dreptul i-o atribuie surprinde caracteristicile \u00eentreprinderii cu relevan\u0163a juridic\u0103: \u00eentreprinderea se define\u015fte printr-o activitate economic\u0103 de produc\u0163ie sau distribu\u0163ie de bunuri sau prest\u0103ri de servicii. Aceste activit\u0103\u0163i pot fi de natur\u0103 industrial\u0103 sau comercial\u0103 ori financiar\u0103 sau liberal\u0103.<\/p>\n <\/p>\n Prof. univ. dr. Daniel-Mihail \u015eANDRU, <\/b>Considera\u0163ii cu privire la oportunitatea reglement\u0103rii dreptului societar prin directive<\/i><\/b><\/p>\n Ideea reglement\u0103rii dreptului societar prin directive este analizat\u0103 \u00een prezenetul articol, at\u00e2t din punctul de vedere al legalit\u0103\u0163ii \u2013 respectiv al temeiului juridic c\u00e2t \u015fi al oportunit\u0103\u0163ii \u015fi efectelor directivelor \u00een dreptul statelor membre.<\/p>\n ***<\/p>\n Conferin\u0163a este organizat\u0103 de\u00a0Institutul de Cercetari Juridice \u201cAcad. Andrei R\u0103dulescu\u201d<\/strong>\u00a0al Academiei Rom\u00e2ne \u2013\u00a0CSDE \u2013 Centrul de Studii de Drept European<\/strong>\u00a0<\/strong>si\u00a0ARDAE \u2013 Asociatia romana de drept si afaceri europene<\/a><\/p>\n Materialele conferintei vor fi publicate intr-un dosar special\u00a0RRDA \u2013 Revista romana de dreptul afacerilor<\/a>, revista editata de Wolters Kluwer.<\/strong><\/p>\n Conferin\u021ba se dore\u0219te a fi un forum de analiz\u0103 a normelor juridice aplicabile \u00een dreptul societar din Romania, \u00een dreptul comparat \u015fi \u00een Uniunea European\u0103 relief\u00e2nd impactul modific\u0103rilor propunerilor \u015fi modificarilor recente. \u00cen cadrul conferin\u021bei participan\u021bii vor putea interac\u021biona pe tema conferin\u021bei ridic\u00e2nd probleme practice.<\/p>\n Lucr\u0103rile \u00eenscrise p\u00e2n\u0103 \u00een data de 1 septembrie 2015 \u0219i acceptate de comitetul \u0219tiin\u021bific p\u00e2n\u0103 \u00een data de 15 septembrie 2015 vor fi publicate \u00een\u00a0Revista romana de dreptul afacerilor<\/em>.<\/p>\n Lucr\u0103rile in extenso vor fi trimise \u00een format electronic pe adresa de e-mail a conferin\u021bei, p\u00e2n\u0103 la data de 20 septembrie 2015. Lucrarea trebuie s\u0103 fie conceput\u0103 \u00eentr-o form\u0103 original\u0103, s\u0103 nu fi fost publicat\u0103 sau prezentat\u0103 anterior la alte evenimente \u015fi s\u0103 respecte integral condi\u0163iile de form\u0103 solicitate.<\/p>\n Consiliul \u015ftiin\u0163ific \u015fi organizatoric al conferin\u0163ei:<\/strong> V\u0103 mul\u0163umim pentru retrimiterea acestei invita\u0163ii c\u0103tre toate persoanele interesate. E-mail\u00a0<\/strong>ardae2007@gmail.com<\/a><\/p>\n Parteneri<\/strong> Editia I \u2013 20 noiembrie 2011<\/a><\/p>\n Editia a II-a \u2013 27 noiembrie 2012<\/a><\/p>\n Editia a III-a \u2013 20 noiembrie 2013<\/a><\/p>\n![\"Bojin_Sandru_Popa\"](\"http:\/\/www.csde.ro\/wp-content\/uploads\/Bojin_Sandru_Popa-300x199.jpg\")
<\/a><\/p>\n![\"RRDA](\"http:\/\/www.ardae.ro\/wp-content\/uploads\/RRDA-2015-210x300.png\")
<\/a><\/p>\n
\nProf. univ. dr. Gheorghe Piperea, Universitatea din Bucure\u015fti
\nProf. univ. dr. Lucian Bercea, Universitatea de Vest Timi\u015foara
\nProf. univ. dr. Radu Catan\u0103, Universitatea Babe\u015f-Bolyai, Cluj-Napoca
\nLector univ. dr. Manole Ciprian Popa, Universitatea din Bucure\u015fti
\nConf. univ.dr. Lumini\u021ba Tulea\u0219c\u0103
\nProf. univ. dr. Mihai \u015eandru, coordonator CSDE
\nDr. Andrei Savescu<\/p>\n
\nSocietatea de Stiinte Juridice<\/a>
\nRevista rom\u00e2n\u0103 de drept european<\/a>
\nRevista\u00a0rom\u00e2n\u0103 de dreptul afacerilor<\/a>
\nEditura Wolters Kluwer<\/a>
\nJurisclasorCEDO<\/a>
\nRevista Forumul Judec\u0103torilor<\/a>
\nEditura Universitar\u0103<\/a>
\nEditura C. H. Beck<\/a>
\nAEXA \u2013 Asociatia expertilor in achizitii<\/a><\/p>\n